Sari la conținut

Analiză Deutsche Welle: România şi Bulgaria, „copiii problemă ai UE”. Cât de realistă este posibilitatea aderării la Spațiul Schengen

România şi Bulgaria, care nu pierd nicio ocazie să se prezinte drept state UE stabile şi sigure, fac presiuni să fie primite în zona Schengen, dar se pare că vor rămâne „copiii problemă ai Uniunii Europene”, scrie Deutsche Welle, citată de news.ro.

Ministrul bulgar de Externe Ekaterina Zaharieva a îndemnat din nou UE să-şi extindă frontiera zonei de liberă circulaţie Schengen.

Într-un interviu acordat recent cotidianului german Die Welt, ea nu a îndemnat doar la ridicarea controalelor temporare la frontiere în Uniune, ci a cerut ca ţara sa şi România să fie primite în Schengen până la sfârşitul anului.

Propunerea şefei diplomaţiei bulgare are o oarecare greutate politică, în contextul în care Bulgaria deţine preşedinţia semestrială a Consiliului european, însă iniţiativa nu este deloc nouă.

Politicieni români şi bulgari cer aderarea la Schengen regulat, încă de la aderarea celor două ţări la UE, la 1 ianuarie 2007, însă de fiecare dată cererile le-au fost respinse din cauza unor deficienţe în domeniul statului de drept şi luptei împotriva corupţiei.

Deşi Comisia Europeană (CE) consideră că ambele state UE îndeplinesc criteriile „tehnice”, un număr de state UE cu Franţa şi Germania în frunte şi-au exprimat rezervele. Iar unii critici consideră că pe bună dreptate, că aderarea ar fi prematură.

MENŢINEREA CONTROALELOR


Ministrul bavarez de Interne Joachim Herrmann, unul dintre cei mai sceptici critici, aprecia într-un interviu recent că ar fi de dorit ca România şi Bulgaria să adere la Schengen pe termen lung, însă a subliniat că este necesar ca securitatea cetăţenilor germani să nu fie periclitată.

În opinia sa, ameninţarea „corupţiei extinse şi problemele masive cu crima organizată” aferente României şi Bulgariei este pur şi simplu prea mare.

El a notat totodată că ar fi imposibilă o justificare a reintroducerii controalelor la frontiera germano-austriacă în paralel cu o ridicare a controalelor la frontierele română şi bulgară cu Schengen, înaintea garantării protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Înaintea alegerilor legislative din septembrie, Angela Merkel şi-a exprimat susţinerea faţă de aderarea tuturor statelor membre UE la Schengen.

Merkel a catalogat propunerea preşedintelui CE Jean-Claude Juncker de admitere cât mai rapid posibilă a Românieii şi Bulgariei în Schengen drept o „abordare rezonabilă”.

Însă ea a îndemnat în acelaşi timp la prelungirea controalelor la frontiera Germaniei, evocând o lipsă de protecţie la frontierele externe.

„Atât timp cât protecţia la frontiera externă nu va funcţiona aşa cum avem în vedere, este absolut să existe controale la puncte critice de pe frontiere interne”, sublinia Merkel într-un interviu.

JUNCKER DĂ ÎNAPOI ÎN PRIVINŢA ROMÂNIEI


Juncker a devenit mai rezervat în îndemnurile sale cu privire la aderarea la Schengen, cel puţin în privinţa României.

El a declarat recent la Bruxelles că România a făcut paşi mari în privinţa statului de drept, însă a adăugat că CE nu va accepta noi evoluţii, referindu-se la încercările PSD de a slăbi independenţa sistemului judiciar şi de a reduce eforturile în lupta împotriva corupţiei.

El a spus că dacă România nu-şi revizuieşte reformele, acest lucru va afecta discuţiile cu privire la aderarea sa la Schengen.

În total, 26 de ţări sunt în prezent parte la Acordul Schengen din 1958, care a abolit paşaportul şi controalele la vamă între ţările participante.

Douăzeci şi două dintre ele sunt state membre UE, mai puţin Regatul Unit şi Irlanda, care nu au dorit să adere, Croaţia, Cipru, Bulgaria şi România.

Islanda, Lichtenstein, Norvegia şi Elveţia sunt semnatare din afara UE ale Acordului Schengen.

În pofida faptului că acordul prevede deschiderea frontierelor între statele semnatare, unele frontiere au fost reinstituite temporar în urma valului migraţiei din 2015.

În contextul unor îngrijorări cu privire la terorism, CE şi-a anunţat intenţia de a permite să se impună şi în viitor controale în zona Schengen.

În prezent, o ţară poate să prelungească asemenea politici cu privire la controlul la frontieră la fiecare şase luni. Cea mai recentă astfel de prelungire urmează să expire în mai.

Bruxellesul a propus o prelungire a acestor controale pe o perioadă de până la doi ani, din cauza situaţiei actuale în domeniul securităţii.

În prezent, în ţări ca Austria, Franţa şi Germania au loc misiunii de patrulare la frontiere. Cele mai multe dintre aceste ţări spun că fac acest lucru nu din cauza unei ameninţări teroriste acute, ci din cauza unei lipse de protecţie la frontierele externe ale UE.