Austria ar putea introduce în Constituție dreptul de a folosi bani cash
Astfel, populaţia este împinsă să le înlocuiască cu tranzacţiile bancare sub pretextul luptei împotriva terorismului, a evaziunii şi a spălării de bani. Dacă trec prin bancă, banii sunt mai uşor de controlat, însă tocmai acest lucru ar putea fi o problemă pe viitor.
Așadar, în vreme ce mai toate ţările din Europa, inclusiv România, au introdus limite la tranzacţiile cu cash, Austria e aproape să introducă în Constutuţie dreptul de la folosi numerar. Cel mai mare partid de acolo spune că cetăţenii trebuie să fie protejaţi de o eventuală eliminare a banilor de hârtie.
Raţionamentul lor se sprijină pe doi piloni. Primul - dreptul oamenilor de a face plăţi sub protecţia anonimatului, astfel încât statul sau bancile să nu ştie pe ce cheltuie cetăţenii fiecare bănuţ. Al doilea pilon este dreptul omului de a alege cum economiseşte şi cum plăteşte: cu cardul sau cu numerar, ţine banii la saltea sau în contul curent. Sunt opţiuni care pot face o mare diferenţă nu numai în urmărirea canalelor de finanţare a grupărilor teroriste, dar şi în eficienţa măsurilor de politică monetară.
De pildă, odată ce o bancă centrală decide să adopte dobânzi negative, populaţia pierde bani dacă îi economiseşte în conturile bancare. Astfel, pentru a-i pune deoparte, soluţia este să îi ţină acasă sub formă de cash, ştiind că după un an are aceeaşi bani, nu mai puţini, cum ar fi dacă i-ar ţine în bancă.
Banul la saltea este cu atât mai tentant cu cât inflaţia este mică, sau aproape inexistentă cum este acum. Dar odată ce cash-ul e eliminat, opţiunea nu mai există. Contul bancar este unica soluţie - deponentul ori pierde bani din cauza dobânzii, ori e forţat să-i cheltuie. Astfel, efectul dobânzii negative e 100% cel dorit de bancherii centrali - să forţeze creşterea economiei cu măsuri monetare.
Motivaţii există. Cele 19 ţări din zona euro au deja dobânzi negative. La fel şi Suedia, Elveţia şi Japonia. În toate, în ciuda politicii banilor ieftini, economia se mişcă greu, astfel că există tentaţia de a relaxa şi mai tare politica monetară şi de a închide toate portiţele ce o pot face ineficientă. Spre exemplu, este în discuţie scoaterea din circulaţie a bancnotei de 500 de euro. În spatele pretextului războiului anti-terorism, economiştii văd tentativa de a pune băncile comerciale într-o dilemă - ori îşi tezaurizează banii în bancnote mai mici şi dublează astfel sau triplează volumul necesar depozitării, ori duc banii la banca centrală care, din nou, le-ar putea penaliza cu dobânzi negative.
Astfel de opţiuni le forţează, la fel ca pe omul de rând, să dea banii mai departe, să-i împrumute. O altă soluţie la care se gândesc băncile centrale pentru a face mai puţin tentantă depozitarea cashului în condiţiile dobânzilor cu minus e aşa numita taxă Gesell, taxa pe bani care scumpeşte din start tranzacţia cash astfel încât să fie mai puţin atractivă decât cea prin bancă.
Ray Dalio, unul dintre cei mai de succes manageri de fond speculativ, crede că dacă azi politica monetară este considerată neortodoxă și tot eeste ineficientă, în viitor se va deschide alt capitol. Băncile centrale vor finanţa guvernele crescând foarte mult cantitatea de bani electronici.
Sunt scenarii de viitor, dar direcţia se vede încă din prezent. Foarte multe state iau măsuri de restrângere a cashului. România a limitat tranzacţiile cu numerar, astfel că peste o anume sumă banii trebuie mutaţi prin bancă. Limite maxime pentru tranzacţiile cash au fost instaurate în ultimii doi ani şi-n ţări precum Franţa sau Italia. S-a încercat şi în Germania, dar propunerea s-a lovit de apetenţa nemţilor pentru numerar şi de teama că s-ar aduce atingere libertăţilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
