Coreea de Nord. Piaţa liberă din umbra comunismului

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

În Coreea de Nord, economia de piaţă, care funcţionează în paralel cu sistemul centralizat al comunismului, nu se mai rezumă doar la comerţul ilicit cu mărfuri de contrabandă. În capitala Phenian funcţionează deja patru companii de taxi private, care concurează între ele. Nu se ştie cui aparţin, posibil unor puternici ai regimului comunist, dar se vede deschiderea.

„Politica lui Kim Jong-un este remarcabil de prietenoasă cu afacerile private, în vreme ce tatăl său a șovăit. Tatăl său a oscilat între tolerarea economiei private și susținerea ei ocazională și încercarea de a o eradica”, spune Andrei Lankov, profesor la Universitatea Koomin din Seul.

Kim Jong-il, tatăl actualului lider nord-coreean, a fost nevoit să accepte comerţul ilicit în timpul foametei din anii 90, când colapsul agriculturii a provocat și prăbușirea sistemului centralizat de distribuţie a alimentelor. A luat naștere astfel o piaţă subterană a mâncării pe care regimul comunist nu și-a permis să o oprească.

După ce foametea a trecut, comerţul din umbră a continuat. În 2009, tot sub conducerea lui Kim Jong-il, regimul a decis să îi pedepsească pe capitaliștii economiei subterane. La fel ca în România anului 1947, Coreea de Nord a decis să apeleze la stabilizarea monetară. Regimul de la Phenian a denominat moneda naţională și a limitat numărul de bancnote vechi ce puteau fi schimbate cu cele noi. Cine apucase să pună bani deoparte, cei care foloseau capital pentru comerţul la negru, au devenit peste noapte mai săraci. Regimul nord-coreean și-a dat seama de greșeala făcută. Și, că să stingă nemulţumirea populaţiei, a găsit un ţap ispășitor. Șeful direcţiei de planificare a Partidului Comunist, omul care s-a ocupat de stabilizarea monetară, a fost acuzat de complot împotriva economiei și a fost executat în 2010. Un an mai târziu, Kim Jong-il a murit și puterea a fost preluată de fiul său, Kim Jong-un, care a renunţat la orice încercare de a opri economia subterană.

Coreea de Nord este într-o etapă prin care au trecut la un moment dat toate economiile comuniste, inclusv România sau China. Cea în care pieţele subterane sunt condamnate oficial, dar sunt acceptate, ba chiar încurajate de partidul unic, pentru a acoperi lipsurile. În China, Deng Xiaoping este cel care a acceptat până la urmă comerţul liber în urmă cu 35 de ani și de acolo a început relansarea. În cele din urmă, Coreea de Nord ar putea face același pas.