Sari la conținut

INTERVIU. Marocul ajută Europa să lupte cu terorismul. Cum decurge cooperarea

Marocul a fost mereu deschis cooperării cu Europa în lupta împotriva terorismului. Declaraţia a fost făcută de ministrul de externe de la Rabat, Nasser Bourita, într-un interviu pentru emisiunea „Pașaport Diplomatic”.

Regatul Maroc este una dintre ţările din Africa de Nord, care nu a fost cuprinsă de „Primăvara Arabă”, chiar dacă, între 2011 şi 2012 au fost proteste de stradă masive şi acolo. Regele lor, Mohammed VI, a făcut concesii în faţa celor care cereau reforme şi a evitat o schimbare de regim dramatică, aşa cum s-a întâmplat în multe state din Orientul Mijlociu. Însă ce s-a rezolvat atunci a fost prea puţin pentru nevoile societăţii marocane actuale. Iar motivele de îngrijorare au reapărut.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Marocul este una din cele mai stabile ţări din Africa de Nord, dar ţara dvs. are probleme asemănătoare cu cele care au început Primăvara Arabă în 2011. Ce planuri aveţi, guvernul şi regele dvs. pentru a gestiona această situaţie?

Nasser Bourita, ministrul de externe al Marocului: Vă mulţumesc. Eu cred că Marocul are un curs istoric special, o legitimitate politică specială, un context special. Cred că Marocul nu se poate compara cu alte ţări. Avem o monarhie care există de secole, şi un rege care a început reforme politice şi economice de mai mulţi ani. Ca urmare, Maroc a ales stabilitate prin reforme de mai mulţi ani. De aceea şi în perioada aşa-numitei Primăveri Arabe, Maroc a reuşit să-şi păstreze stabilitatea, iar răspunsul Majestăţii Sale Regele la acea dată a fost foarte clar şi a creat un cadru care a ajutat Marocul şi a întărit stabilitatea lui. Ca orice ţară în dezvoltare, evident că ne confruntăm cu anumite dificultăţi, economice, demografice, sociale. Iar cea mai bună modalitate de rezolvare este să găsim soluţii marocane la probleme marocane. În declaraţiile sale recente, Majestatea Sa Regele s-a concentrat pe dezvoltarea unui nou model economic pentru Maroc, în vederea promovării creşterii economice şi crearea de locuri de muncă pentru tineri. A doua problemă menţionată de Majestatea Sa a fost locurile de muncă pentru tineri şi modalităţile de reformă a sistemului de educaţie, cum să creăm mai multe oportunităţi pentru tineri. Deci, nu cred că acest mod de comparaţie este exact, dar important este că Marocul este stabil datorită reformelor sale şi da, Maroc se confruntă cu anumite probleme, dar încearcă să găsească soluţii şi răspunsuri la aceste probleme.

Protestul şi boicotul sunt armele alese de marocani ca să lupte pentru o viaţă mai bună. Regele Mohammed VI este acuzat de cetăţeni că petrece prea puţin timp în ţară, că nu se ocupă suficient de reforme reale şi că, de fapt, conduce regatul de pe Facebook. Despre economia marocană oamenii spun că este în mâna unei elite restrânse, alcătuită din prietenii regelui, în timp ce majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie.

Cristina Cileacu: Dar în Maroc există şi revolte aproape tot timpul, au început în aprilie, iar majoritatea protestatarilor sunt nemulţumiţi din cauza lipsei reformelor economice. Par nemulţumiţi de multe lucruri.

Nasser Bourita: Da, aşa cum am spus, există probleme economice şi cred că una dintre ele este cum să facem ca avantajele dezvoltării economice să fie accesibile tuturor regiunilor din ţară. Şi important este ca poporul marocan să aibă posibilitatea de a-şi exprima dorinţele. Iar un alt lucru bun în Maroc este că există la cel mai înalt nivel o disponibilitate de a răspunde acestor dorinţe şi dacă ne uităm la ultimele două declaraţii ale Majestăţii Sale, pe 3 iulie şi pe 20 august, el s-a referit şi la aceste probleme şi a cerut guvernului să înceapă să dea soluţii la aceste probleme: de ce acest model economic nu duce la creştere şi la dezvoltarea tuturor regiunilor, de ce sistemul de educaţie nu răspunde necesităţilor, de ce nu face o legătură între aceste necesităţi.

Regiunea Sahara de Vest este disputată, din 1975, de Maroc şi gruparea numită Frontul Polisario. Aceştia din urmă au instaurat în 1976 aşa-numita Republică Arabă Democratică Saharan, condusă de un guvern aflat în exil în Algeria. Teritoriu despre care vorbim este în mare parte deşertic. Rezervele de fosfat şi bogăţia de peşte a zonei nu au schimbat în bine viaţa a celor puţin peste jumătate de milion de oameni care trăiesc aici. Războiul şi terorismul au în schimb condiţii de dezvoltare foarte bune.

Cristina Cileacu: Dar nu aveţi doar probleme interne, ci şi externe, dacă ne uităm la regiunea în care este situată ţara dvs. Vorbesc despre problemele cu Sahara de Vest şi despre intervenţia Iranului şi a ţării vecine, Algeria în această regiune. Încă mai cred ţara, guvernul, regele ţării dvs că va fi o soluţie realistă la această chestiune?

Nasser Bourita: Aceasta este o chestiune "moştenită" dintr-o altă perioadă, a războiului rece. A apărut într-un context de competiţie între Maroc şi Algeria, care ţineau de două tabere geopolitice opuse. Maroc a încercat în ultima perioadă să ofere o soluţie realistă la această problemă şi consideră că autonomia ar putea fi cea mai bună soluţie, iar Consiliul de Securitate ONU, Uniunea Europeană şi SUA au susţinut acest plan de autonomie, dar principala parte a acestei chetiuni, Algeria, doreşte să menţină în continuare status quo-ul din motive de politică internă, din cauza modului în care Algeria priveşte regiunea şi propriile ei interese. În acest moment, problema nu este soluţia. Noi considerăm că există un consens despre aceasta în comunitatea internaţională, că soluţia trebuie să fie în cadrul integrităţii teritoriale a Marocului şi autonomia reprezintă un potenţial pentru care putem menţine suveranitatea Marocului şi integritatea sa teritorială, într-un spaţiu în care specificităţile se pot exprima. Dar întrebarea este dacă principalul element al problemei, care este Algeria, este deschisă pentru rezolvare. Algeria se confruntă cu probleme interne, Ageria este într-un fel de schimbare şi nu credem că este pregătită să ia decizii curajoase pentru această problemă, care este un obstacol în faţa integrării regionale, a cooperării cu UE şi periclitează relaţiile bilaterale dintre noi.

Cristina Cileacu: Şi care este situaţia intervenţiei Iranului, pentru că multe ţări din Orientul Mijociu acuză Iranul că sprijină terorismul, mai ales în state cu ieşire la mare şi ocean, ca ţara dvs.

Nasser Bourita: Până acum, Iran nu a avut o prezenţă în Africa de Nord. Iran a căutat o zonă în care sunt dispute, unde se poate implica. Există conexiuni între Frontul Polisario (n.r. Sahara de Vest) şi Hezbollah în multe chestiuni. Iran are o poziţie agresivă şi în Africa de Vest, unde sprijină grupările şiite, mai ales în ţările în care în mod tradiţional, Marocul are o prezenţă religioasă. Maroc a fost cel care a introdus religia islamică în aceste zone. Deci există o ofensivă a Iranului în nordul şi vestul Africii, ceea ce cred că face parte din strategia globală a ţării. Dar pentru noi această legătură cu Frontul Polisario este considerată un pericol real pentru securitatea noastră, de aceea s-a luat decizia de a tăia relaţiile diplomatice cu Iran şi a închide ambasadele atât în Rabat cât şi în Teheran.

Maroc este o ţară considerată vulnerabilă în faţa terorismului, pentru că aici populaţia este mai simplu de recrutat. Din fericire, ultimul atac de pe teritoriul regatului a fost în 2011, într-una dintre cele mai aglomerate pieţe din Marrakes. Dar tinerii marocani participă din păcate la atentate pe teritoriul altor state, din Europa şi Orientul Mijlociu. Autorităţile au găsit totuşi o metodă de luptă împotriva radicalizării, care începe să dea şi rezultate, chiar dacă este un drum lung de parcurs până la controlul radicalismului.

Cristina Cileacu: Marocul vrea să fie un exemplu pentru celelalte ţări africane sau cel puţin în regiunea dvs. Dar cum gestionaţi chestiunea radicalismului în ţara dvs, pentru că încă aveţi această problemă, şi cred că putem fi de acord că radicalismul nu e ceva ce se poate schimba brusc, este nevoie de mult timp pentru a schimba ideologiile.

Nasser Bourita: Da. Sunt de acord, radicalismul afectează deja multe ţări. În Maroc avem instrumente pentru a gestiona această problemă. Primul este că, faţă de alte ţări, legitimitatea religioasă aparţine regelui. Regele este în fruntea credincioşilor, ceea ce conferă Majestăţii Sale această legitimitate şi autoritate religioasă. În al doilea rând, Marocul este implicat, din 2003 într-o reformă religioasă prin pregătirea imamilor, prin organizarea comunităţii religioase şi chiar prin participarea la dezbateri cu anumiţi reprezentanţi ai radicalismului, inclusiv în închisori. Iar acest model are succes nu doar în Maroc, dar am primit cereri şi din alte ţări. Pregătim imami din Franţa, din Italia, din regiunea sub-sahariană din Africa, din Libia, Tunisia etc. Din experienţa noastră, acest islam moderat din Maroc poate fi cel mai bun răspuns la islamismul radicalist.

Serviciile secrete din Maroc au o reputaţie bună, câştigată în lupta contra terorismului. De aceea, regatul marocan este considerat partener în acest război complicat.

Cristina Cileacu: Ţara dvs are servicii de securitate destul de respectate şi din câte ştiu eu au ajutat foarte mult la soluţionarea atacurilor teroriste din Europa. Din acest punct de vedere, cum funcţionează cooperarea, în mod special cu Uniunea Europeană?

Nasser Bourita: Da, serviciile de securitate marocane au multă experienţă, care a fost dobândită pe teren şi este datorată cunoaşterii foarte bune a dinamicii din cadrul grupărilor radicale etc. Maroc se uită la această cooperare din două unghiuri. Primul este că nu poţi reuşi în lupta împotriva terorismului transnaţional fără cooperare internaţională. De aceea Maroc a fost mereu deschis acestui tip de cooperare. Dar acest tip de parteneriat nu trebuie să fie „ca la carte", ar trebui să fie global. Cooperarea de securitate, cea economică, cea politică sunt parte din cooperarea strategică şi ceea ce poate Maroc să ofere Europei în termeni de cooperare de securitate sau când vine vorba despre migraţie etc, Maroc vrea de asemenea ca îngrijorările şi priorităţile sale să fie luate în calcul de partenerii europeni.

Cristina Cileacu: Dacă revenim la Orientul Mijlociu şi la situaţiile încă în derulare în diferite ţări din regiune, cum ajută Maroc alte ţări arabe în problema luptei împotriva terorismului?

Nasser Bourita: Fiecare ţară, aşa cum spuneam la început, are propriile ei specificităţi. Ceea ce este numit lumea arabă ar trebui să fie denumit lumile arabe, pentru că fiecare ţară este diferită de fiecare şi este un fel de scurtătură să spunem că suntem la fel, dar ce se întâmplă în Libia este diferit faţă de ce se întâmplă în Siria, situaţia din Tunisia este diferită de situaţia din Maroc, aşa că Maroc respectă specificităţile fiecărei ţări, dar în acelaşi timp, Maroc realizează că toţi avem de făcut faţă aceloraşi provocări. Şi trebuie să cooperăm, să schimbăm cele mai bune practici, să evităm aceleaşi greşeli. Iar în acest sens, da, avem o cooperare bună cu multe ţări, mai ales în domeniul securităţii. Experienţa noastră în reformarea domeniului religios poate fi de interes pentru foarte multe ţări. Felul în care Maroc se ocupă de lupta de prevenire împotriva terorismului poate fi de asemenea foarte util pentru anumite ţări. Aşa cum am spus, Maroc crede în cooperare, dacă vorbim despre securitate, dar, în acelaşi timp, Maroc respectă voinţa fiecărei ţări şi specificităţile sale.

Migraţia, problema în faţa căreia se blochează mulţi politicieni din întreaga lume, este abordată diferit de Maroc. Experienţa de teren, pentru că aceasta este o ţară din care se migrează, unde se mută migranţi şi care este tranzitată de ei, a dus la o viziune diferită asupra acestei chestiuni dezbătură intens mai ales în ţările de destinaţie alese de cei plecaţi în cautarea unei vieţi mai bune.

Cristina Cileacu: Aţi pomenit migraţia şi după cum ştiţi, migraţia este o chestiune foarte dezbătută acum în Europa, mai ales dacă vorbim despre cei care vin din Orientul Mijlociu şi bineînţeles, Nordul Africii. 

Nasser Bourita: Sunt două elemente aici. În primul rând, avem propria noastră părere despre aceste dezbateri pe tema migraţiei. Cred că dacă ne uităm pe cifre putem vedea că acest subiect este supradimensionat aici, în Europa. Patru cifre. Prima este că doar 3% din populaţia lumii este preocupată de migraţie. Deci vorbim despre 3 procente din populaţia lumii. Din aceste 3 procente, 70-80% sunt migranţi legali. Deci vorbim aproximativ de 20% din 3% din populaţia lumii. Dintre toţi aceştia, dintre cei care ajung în Europa, 12% sunt din Africa. Restul migraţiei africane se întâmplă chiar în Africa. Maroc, de exemplu, a început un proces de regularizare, care permite 50.000 de africani din regiunea sub-sahariană să îşi obţină documente legale pe teritoriul nostru. 50.000, în doar 2 ani. Deci, când vedem dezbateri în Europa, 200 aici, 300 acolo, cred că povara nu este împărţită în mod egal. Deci, trebuie să vedem problema migraţiei într-o manieră globală. Noi întrebăm Europa, ce face Europa pentru a ajuta ţările de origine, să le dea mai multe oportunităţi acelor oameni în propriile lor ţări. Ce face Europa pentru ţările de tranzit? În afară de centrele unde sunt debarcaţi refugiaţii sau acest gen de idei care sunt respinse de ţări precum Maroc. Cum sunt ajutate ţările de tranzit? Iar al treilea element este ce face Europa pentru integrarea completă a celor care aleg să rămână legal în Europa? Şi este drept să dezvolte acest gen de selecţie a migranţilor? Să îi ia pe cei educaţi, inginerii, doctorii şi aşa mai departe şi să-i îndepărteze practic de contribuţia pe care aceştia o pot aduce propriilor lor ţări? Cred că întreaga dezbatere despre migraţie trebuie pusă într-un context mai amplu.

Cristina Cileacu: Din moment ce sunteţi acum la Bucureşti, în România, un membru al UE, care este principalul scop al vizitei dvs. în ţara noastră?

Nasser Bourita: Maroc este un partener foarte apropiat de UE şi dorim să discutăm cu partea română despre cum Europa poate oferi mai multă importanţă regiunii mediteraneene. România are proximitatea sa de îngrijorări legată de această regiune, de vecinătatea sudică a Europei şi credem că această provocare poate fi o oportunitate pentru Europa de a se concentra pe ocaziile din vecinătatea sudică. Al treilea element este faptul că România este candidat la Consiliul de Securitate (n.r. al ONU), Maroc susţine candidatura pentru 2020-2021 şi sunt multe chestiuni pe agenda Consiliului de Securitate şi Maroc poate să ofere din modestele sale cunoştinţe legate de Africa, Orientul Mijlociu. Ştii că două treimi din agenda Consiliului de Securitate sunt legate de Africa. Maroc joacă un rol important în dezvoltarea şi stabilitatea Africii şi putem împărtăşi din aceste elemente cu prietenii noştri din România.

Etichete: atentate , ministrul de externe , maroc , combaterea terorismului , cooperarea cu europa , radicalism

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale