Sari la conținut

Poziția statelor occidentale față de deschiderea Iranului, trecută în revistă la București

Analistul militar a punctuat premierele întâlnirii de la Geneva, unde Iranul s-a arătat deschis către negocieri cu marile puteri în privinta programului său nuclear.

În emisiunea realizată de Balazs Barabas, expertul a comentat implicațiile acestui demers diplomatic și a dezvăluit că această chestiune va fi trecută în revistă la București.

„Diplomația iraniană a dovedit o capacitate de negociere sporită. Și vreau să vă dau în premieră o informație: la București, în zilele următoare, cu sprijinul ambasadorului Iranului, se va desfășura un simpozion în care va fi trecută în revistă poziția statelor occidentale, a statelor vecine, în raport cu noua deschidere a autorităților iraniene față de ajungerea la o înțelegere menită să detensioneze situația”, a explicat expertul.

„Cred că, după ce vor face concesiile reciproce, și occidentalii, și iranienii, inclusiv în relația dintre Teheran și cele două organizații (Hezbollah și Hamas – n.r.), se vor găsi formule adecvate de repoziționare a lor în raport cu câștigurile pe care Iranul crede că le va avea din primirea unor sprijinuri financiare și a unor – dacă vreți – injecții economice – de care nu a beneficiat până acum”, a explicat col. (rez.) Ion Petrescu.

„Iranienii știu să negocieze și știu să negocieze inclusiv cu organizațiile paramilitare pe care, la ora actuală, le stipendiază. De ce ar asculta organizațiile respective de Teheran? Simplu: în momentul în care n-ar urma cuvântul Ayatollahului, se închide robinetul financiar”, a conchis expertul militar.

Întâlnirea de la Geneva, un nou punct de pornire pentru dosarul nuclear iranian

Aşteptate cu mare interes, convorbirile privitoare la programul nuclear al Teheranului dintre Iran şi membrii permanenţi ai Consiliului de securitate, la care se adaugă Germania, au avut loc la Geneva. Atmosfera a fost mult mai relaxată decât la precedentele reuniuni. Singurul rezultat anunţat public a fost însă continuarea negocierilor la 7 şi 8 noiembrie.

Speranţele legate de o depăşire a crizei provocate de temerile că Iranul vrea să se doteze cu arma nucleară, apărute odată cu instalarea noului preşedinte de la Teheran şi de convorbirea telefonică dintre acesta şi preşedintele american Barack Obama, par să se confirme. Convorbirile dintre negociatorii marilor puteri şi cei iranieni s-au bucurat de mare atenţie şi de o atmosferă destinsă, iar ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif a prezentat un set de propuneri, pe care părţile au convenit să nu le facă publice.

„Cred că nu trebuie să ne uităm înapoi, ci să începem să privim înainte şi să acţionăm pentru o mai bună înţelegere, iar această propunere a fost prezentată cu dorinţa de a favoriza o mai bună înţelegere. Propunerea nu a fost prezentată pentru a da la o parte agenda, ci pentru a începe o nouă pagină”, a declarat Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian de Externe.

La rândul ei, Uniunea Europeană, reprezentată de şefa diplomaţiei Catherine Ashton, a prezentat condiţiile pe care Occidentul le vrea îndeplinite.

„Membrii delegaţiilor au avut consultări de profunzime, bilaterale şi comune despre diferite elemente ale acestui demers. S-a decis ca următoarea întâlnire să aibă loc la Geneva, la 7 şi 8 noiembrie. Participanţii s-au înţeles de asemenea ca experţii în domeniul nuclear, ştiinţific şi al sancţiunilor ai celor şase puteri şi cei iranieni să examineze diferenţele şi să iniţieze măsuri practice”, a afirmat Catherine Ashton, şeful diplomaţiei UE.

Jocul de-a şoarecele şi pisica cu Occidentul în care s-a complăcut fostul preşedinte iranian pare să fie de domeniul trecutului. Au contribuit la aceasta nu doar schimbul de ştafetă de la Teheran şi ameninţările internaţionale, ci şi o mare presiune internă. După sancţiunile dure impuse de Occident, la care s-au aliniat şi alţi mari consumatori de petrol ca India, China sau Japonia, economia ţării a intrat în declin. Teheranul doreşte să se ajungă la un acord în mai puţin de un an, cu relaxarea şi apoi înlăturarea sancţiunilor.

O voce aparte o are Israelul, care, prin premierul Benjamin Netanyahu, se arată sceptic faţă de noul discurs al Teheranului. Israelienii doresc ca înainte de relaxarea sancţiunilor, Iranul să adopte o serie de măsuri, pe care Teheranul le consideră discriminatorii.

„Reducerea acum a presiunii asupra Iranului ar fi o greşeală istorică, înainte ca sancţiunile să îşi atingă scopul. Acum este momentul oportun pentru o soluţie diplomatică care să pună capăt paşnic programului nuclear militar iranian”, a declarat Benjamin Netanyahu, premierul Israelului.

Israelul este îngrijorat că, drept răspuns faţă de tonul moderat adoptat de noul preşedinte iranian Hassan Rohani, Occidentul va accepta relaxarea blocadei economice şi financiare care afectează Iranul. Israelul cere stoparea activităţii de îmbogăţire a uraniului, trimiterea în străinătate a stocului de uraniu îmbogăţit, închiderea complexului subteran de la Fordow, şi oprirea lucrărilor de construire a unui reactor cu apă grea la Arak.

Pe aceeași temă