Amenințarea unui control nelimitat al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz determină țările din Golf să reanalizeze planurile costisitoare de construire a unor conducte care să ocolească acest punct strategic, pentru a-și putea continua exporturile de petrol și gaze, relatează Financial Times.
Oficialii și reprezentanții industriei afirmă că noile conducte ar putea fi singura soluție pentru a reduce vulnerabilitatea persistentă a țărilor din Golf la întreruperile din strâmtoare, chiar dacă astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar necesita ani de zile pentru a fi finalizate.
Conflictul actual a scos în evidență valoarea strategică a conductei Est-Vest a Arabiei Saudite, lungă de 1.200 km. Construită în anii 1980, pe fondul temerilor că „războiul petrolierelor” dintre Iran și Irak ar putea bloca strâmtoarea, aceasta reprezintă acum o arteră vitală, transportând 7 milioane de barili de petrol pe zi către portul Yanbu de la Marea Roșie, ocolind complet strâmtoarea Ormuz.
„Privind în retrospectivă, conducta Est-Vest pare o mișcare genială” a declarat un înalt responsabil din sectorul energetic din Golf.
Amin Nasser, directorul executiv al gigantului petrolier de stat saudit Aramco, a declarat analiștilor luna trecută că acest conductă este „principala rută pe care o valorificăm în prezent”.
În prezent, regatul analizează modalitățile prin care ar putea exporta o parte mai mare din producția sa zilnică de 10,2 milioane de barili prin conductă, în loc să treacă prin apele controlate de Iran. Aceasta presupune evaluarea necesității extinderii capacității conductei Est-Vest sau a construirii de noi rute.
Planurile anterioare privind conductele din regiune au fost blocate în repetate rânduri, eșuând din cauza costurilor ridicate și a complexității. Însă Maisoon Kafafy, consilier principal în cadrul programelor pentru Orientul Mijlociu ale Atlantic Council, a afirmat că atmosfera din Golf s-a schimbat acum.
„Simt o trecere de la ipoteze la realitate operațională”, a spus ea. „Toată lumea se uită la aceeași hartă și ajunge la aceleași concluzii.”
„Mai degrabă decât proiecte individuale, cea mai rezilientă opțiune nu este o singură conductă alternativă, ci o rețea, o rețea de coridoare”, a afirmat Kafafy, deși a adăugat că aceasta ar fi și cea mai dificil de realizat.
Pe termen lung, este probabil ca orice conducte noi să facă parte din rutele comerciale pe care să poată circula o gamă mai largă de mărfuri, dincolo de petrol și gaze.
O opțiune ar fi relansarea planurilor inițiate de SUA pentru un coridor ambițios care ar urma să se întindă de la India, prin Golful Persic, până în Europa, denumit IMEC, a declarat un oficial din regiunea Golfului, deși o parte a acestui proiect includea inițial o conductă delicată din punct de vedere politic, care se întindea până la portul israelian Haifa.
Yossi Abu, directorul general al companiei israeliene NewMed Energy, s-a declarat încrezător că vor fi construite conducte către Marea Mediterană, indiferent dacă acestea vor avea capăt în porturi israeliene sau egiptene. „Oamenii trebuie să-și controleze propriul destin, alături de prietenii lor”, a spus el. „Avem nevoie de conducte de petrol și de conexiuni feroviare în întreaga regiune, pe uscat, fără a le oferi altora puncte de blocaj prin care să ne sufoce.”
Christopher Bush, directorul executiv al Cat Group, compania privată libaneză care a fost unul dintre principalii constructori ai conductei Est-Vest din Arabia Saudită, a declarat că exista un interes mare pentru noi proiecte chiar înainte de începerea războiului. „Am primit cereri de informații despre diverse conducte”, a spus el. „Am mai multe prezentări diferite pe biroul meu.”
Însă obstacolele rămân imense, a adăugat el. Costul construirii unei conducte similare celei Est-Vest în prezent, care ar implica săparea prin bazaltul dur al munților Hijaz de pe coasta Mării Roșii a Arabiei Saudite, s-ar ridica la cel puțin 5 miliarde de dolari, a estimat Bush. Propunerile privind trasee mai complexe, care să traverseze mai multe țări, pornind din Irak și trecând prin Iordania, Siria sau Turcia, ar costa între 15 și 20 de miliarde de dolari.
„S-a analizat această posibilitate. Există chiar studii de inginerie preliminare pentru [astfel de trasee din] Irak. Este o oportunitate care a fost discutată”, a spus el.
Însă riscurile de securitate includ „o mulțime” de bombe neexplodate în Irak și prezența continuă a ISIS sau a altor grupări militante. Conductele care se îndreaptă spre sud, către porturile din Oman, s-ar confrunta, de asemenea, cu dificultatea de a traversa atât deșertul, cât și munții cu rocă dură, a avertizat Bush.
Porturile din Oman nu sunt ferite de amenințările la adresa securității din partea Iranului. Atacurile cu drone asupra portului strategic Salalah din ultimele zile au forțat închiderea temporară a acestuia.
Printre provocările politice se numără și problema cine va opera conducta și va controla debitul. O rețea de conducte ar impune țărilor din Golf „să renunțe la politicile lor individualiste și să-și unească forțele. Întotdeauna s-a considerat că este mai ieftin și mai sigur să aduci o navă, să o încarci și să o conduci”, a adăugat Bush.
Pe termen scurt, cele mai viabile opțiuni ar putea fi extinderea conductei Est-Vest și a traseului existent al Abu Dhabi către Fujairah. Acest lucru ar crește capacitatea fără complicațiile unei noi infrastructuri transfrontaliere.
Arabia Saudită ar putea, de asemenea, să construiască terminale suplimentare de export pe coasta sa de la Marea Roșie, inclusiv în portul de adâncime care se construiește în cadrul proiectului Neom. „Sunt sigur că iau în considerare această posibilitate”, a declarat Bush. „Multe minți luminate analizează acum această situație. Este o problemă majoră.”
Ministerul Energiei din Arabia Saudită nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Un înalt responsabil din sectorul energetic a declarat că Abu Dhabi „a avut întotdeauna un plan B pentru o a doua conductă către Fujairah”. Totuși, acesta a adăugat că probabil nu se vor lua decizii până când nu se va clarifica situația pe termen lung a Strâmtorii Ormuz. Adnoc, compania petrolieră de stat din Abu Dhabi, a refuzat să comenteze.
Regatul Unit conduce negocierile dintre 35 de țări menite să formeze o coaliție pentru redeschiderea strâmtorii.
Kafafy a fost de acord că statele din Golf vor avea nevoie de ceva timp pentru a evalua situația privind calea navigabilă, dar a afirmat că acestea recunosc acum că amploarea actualei crize energetice impune o nouă abordare. „Discuțiile au avansat mai departe în lanțul decizional”, a spus ea. „Nu mă aștept ca [statu quo-ul] să revină la situația dinaintea conflictului.”
Citește și:
Planul B al Arabiei Saudite în ceea ce privește petrolul său. Care ne privește pe toți (Corriere della Sera)
Donald Trump spune că războiul din Iran e aproape de final, iar Strâmtoarea Ormuz se va deschide „natural”
Editor : A.M.G.
