Video Exclusiv Mircea Geoană: „Nu subestimăm capacitatea Rusiei, rămâne în continuare cu forțe considerabile”. Ce știe NATO despre sănătatea lui Putin
Există un decalaj semnificativ între intențiile pe care Moscova le are în Ucraina și capacitatea forțelor sale de a le pune în practică, iar într-o asemenea situație, la Kremlin crește riscul de decizie ad-hoc, avertizează adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi24.
Ucraina poate câștiga acest război, dar nu trebuie subestimată, totuși, capacitatea militară a Rusiei. Evaluarea NATO este că acest conflict riscă să se prelungească, deși asta ar fi în dezavantajul lui Putin. El va urmări să taie Ucrainei accesul la Marea Neagră.
Tocmai de aceea, Alianța își întărește flancul estic și va oferi României la summitul de la Madrid din această vară „garanții de securitate de cea mai înaltă securitate”. Pe de altă parte, Alianța este nerăbdătoare să primească doi noi membri - Finlanda și Suedia. „Veto”-ul Turciei poate fi surmontat prin dialog, crede oficialul NATO.
Rusia a amenințat că va riposta la o nouă extindere a NATO la granițele sale, însă în acest moment Alianța Nord-Atlantică nu percepe ca fiind vorba despre o lovitură nucleară, există un „element de raționalitate și responsabilitate” în această privință, în ciuda retoricii agresive a Moscovei, a arătat Mircea Geoană în interviul pentru Digi24.
Ucraina poate câștiga acest război
Cosmin Prelipceanu: Ați făcut o declarație la Berlin, spuneați că invazia brutală a Rusiei în Ucraina pierde din avânt și că Ucraina poate câștiga acest război. Dacă vreți să ne explicați ce înseamnă că invazia pierde avânt?
Mircea Geoană: Am avut pentru două zile întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO la Berlin. Ne-am concentrat asupra modului în care vom continua să susținem Ucraina în lupta dreaptă pe care aceștia o desfășoară cu atât de mult eroism. Este foarte clar că la multe săptămâni după declanșarea războiului împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, obiectivele acestei campanii sunt departe de a fi îndeplinite. Au pierdut războiul pentru Kiev, iar în partea de est, în Donbas și chiar și în sud, progresul forțelor rusești este minimal și în multe zone vedem contraofensiva forțelor ucrainiene. De aceea, miniștrii de externe din din NATO au reconfirmat faptul că vor continua să susțină Ucraina. Procesul demarat la Ramstein, de coordonare pentru asistență militară, va continua. Ucraina va fi și mai bine pregătită și mai bine echipată și avem toată încrederea că Ucraina poate câștiga acest război.
Risc crescut de decizii ad-hoc ale Rusiei
Cosmin Prelipceanu: Stârnea îngrijorare la București evaluarea șefei comunității de informații din Statele Unite, conform căreia Putin n-a renunțat la obiectivele lui, are doar o problemă de putință. Nu prea există o concordanță între obiectivele pe care le are și felul în care se mișcă armata rusă. Dar printre aceste obiective, spunea șefa comunității de informații din Statele Unite, e în continuare sudul Ucrainei, țărmul Mării Negre. Observăm, în plus, o intensificare a acțiunilor Federației Ruse la Insula Șerpilor și vă întreb cât de îngrijorător este pentru NATO ce se întâmplă în Marea Neagră?
Mircea Geoană: Am fost la Washington acum câteva zile și m-am întâlnit cu doamna director Avril Haines. Evaluarea noastră este foarte, foarte apropiată de ceea ce prietenii și aliații americani au prezentat și public, în fața Congresului american. Într-adevăr, observăm un decalaj, o diferență tot mai importantă între nivelul de ambiție politică pe care conducerea de la Kremlin și-o propune și capabilitățile militare de pe teren ale Federației Ruse în a îndeplini acele obiective. Doamna director Haines spunea că în acest în acest moment în care există un decalaj semnificativ între intenție și capacitate, riscul de decizie adhoc crește, iar ceea ce spunea cu privire la încercarea Rusiei de a avea o blocadă de facto a tot ce înseamnă acces la Marea Neagră a Ucrainei este un lucru care este deja confirmat.
Iar bătălia care se duce în jurul și pentru Insula Șerpilor este legată de această idee prin care Federația Rusă vrea să blocheze accesul la Marea Neagră și la exporturile ucrainene. Sunt sute de tone de cereale, sunt de tone de minereuri și este clar că în acest moment Federația Rusă dorește să sufoce economic Ucraina. Și pentru asta, aliații și partenerii Ucrainei, pe lângă sprijinul militar despre care vorbeam, vor continua să susțină financiar Ucraina și pentru sprijinirea economiei și să găsim soluții alternative pentru exporturile ucrainiene, evident prin Polonia, prin România, prin portul Constanța, pentru a putea să suplinim această dificultate economică pentru Ucraina.
Garanții de securitate de cea mai înaltă calitate pentru România
Cosmin Prelipceanu: Și din cauza intensificării acțiunilor din Marea Neagră, și din cauza acțiunilor militare ale Rusiei în sud-estul Ucrainei, România e îngrijorată și își dorește o întărire și mai mare pe flancul estic NATO, aici, în sud-est. Există planuri NATO în legătură cu asta, pe lângă
ce știm, adică încă un grup de luptă care se formează acum sub comanda Franței? Există posibilitatea unor ajutoare militare suplimentare în România?
Mircea Geoană: La Berlin, o parte a discuției miniștrilor de externe ai NATO s-a concentrat asupra pregătirii summit-ului de la Madrid. Am avut trei subiecte mari: Suedia și Finlanda și potențiala lor solicitare de aderare la NATO, sprijin pentru Ucraina și pregătirea summitului de la Madrid.
Pe lângă conceptul strategic cel nou al NATO, pe care liderii îl vor adopta la Madrid, întărirea posturii NATO pe flancul estic este unul dintre principalele obiective ale acestui summit. Și miniștrii de externe au discutat despre acest subiect. Evident, țările din flancul estic doresc o prezență cât mai robustă. Și noi o dorim, secretarul general, și noi, conducerea NATO, încurajăm această această fortificare semnificativă a flancului estic de o manieră atât cantitativă, dar mai ales calitativă. Vorbim aici și de prezență terestră, aeriană, maritimă, dar și în zona cibernetică, în zona de spațiu, deci ne gândim la o abordare foarte, foarte cuprinzătoare a apărării și descurajării pe flancul estic. Vom avea și o întâlnire a miniștrilor a apărării în drumul către Madrid, iar la Madrid, liderii noștri, suntem convinși, vor adopta decizii care să reprezinte garanții de securitate de cea mai înaltă calitate pentru România, pentru țările din flacul estic.
Suedia și Finlanda în NATO. Există risc de atac nuclear din partea Rusiei?
Cosmin Prelipceanu: Finlanda a făcut anunțul istoric. Vrea să intre în NATO. De aici, și enervarea mare a Moscovei. Dintre toate reacțiile care au venit de acolo, e de remarcat cea a vicepreședintelui Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, care are o reacție care sună mai degrabă a amenințare. Vorbește despre război total între Rusia și NATO, care va fi nuclear. Ce zice NATO?
Mircea Geoană: În primul rând, vreau să spun că respectăm procesul democratic impecabil pe care atât Finlanda, cât și Suedia le derulează în aceste zile. Finlanda, prin vocea președintelui, a anunțat intenția de a deveni un candidat la aderarea la NATO. Așteptăm în aceste zile ca și Suedia să își încheie procedura democratică de dezbatere internă și de decizie.
Președintele Finlandei a avut o convorbire telefonică cu președintele Putin, care s-a derulat - cel puțin din ceea ce ne-a spus ministrul finlandez de externe la întâlnirea de la Berlin - în condiții corecte. Evident, nu este o veste bună pentru Moscova, dar nici, pe de altă parte, nu am simțit tipul de amenințări pe care Medvedev le-a făcut. Într-un fel, este o reconfirmare a faptului că toate intențiile strategice ale conducerii de la Kremlin, care au condus la declanșarea acestui război împotriva Ucrainei, au fost invalidate una după cealaltă. Au crezut că vor invada și ocupa Ucraina foarte rapid și că vor fi primiți ca eliberatori. Iată ce rezistență strașnică oferă Ucraina! Au crezut că Occidentul va fi divizat și slab. Uitați-vă la unitatea fără precedent în NATO, relația impecabilă între NATO, Uniunea Europeană, G7: avem un Occident mai unit decât oricând. Și, în al treilea rând, vorbim de efectele acestei decizii care a modificat, a bulversat sistemul de securitate european. Uitați-vă, două țări care au ales să fie practic neutre, Finlanda și Suedia, care își iau decizia suverană de a se alătura Alianței, pentru că Rusia este o entitate mult mai puțin predictibilă.
Cu cât amenință mai mult Rusia, cu atât crește suportul pentru aderarea la NATO în Suedia și în Finlanda. Deci, teoria consecințelor neașteptate sau opuse celei inițiale se confirmă pe tot ceea ce a încercat să facă președintele Putin și Federația Rusă. Au eșuat. Avem o Ucraină care se bate și o ajutăm să poată câștigă acest război. Avem un NATO mai unit decât oricând și sperăm cu toții să putem să primim cu brațele deschise doi noi aliați, dacă aceștia vor face solicitarea de adera ca noi membri ai NATO, Suedia și Finlanda.
Cum poate fi surmontat „veto”-ul Turciei?
Cosmin Prelipceanu: Ce veți face cu ceea ce pare a fi un „nu” din partea Turciei?
Mircea Geoană: Am avut o discuție. Acesta este și modul foarte deschis, franc și constructiv în care discutăm la NATO. Secretarul general mi-a delegat pentru această întâlnire conducerea acestei întâlniri ministeriale la nivel de NATO și discuția am avut-o cu cei doi aspiranți, cu cele două țări care e foarte posibil să adere la NATO, și cu ceilalți aliați, inclusiv cu ministrul de externe turc. Turcia este un aliat foarte importantă în NATO și atunci când o țară NATO, oricare ar fi ea, are și exprimă niște preocupări, avem cu toții obligația să le ascultăm cu foarte multă seriozitate și de aceea această discuție pe care am avut-o la Berlin cred că a fost extrem de utilă, pentru că și-au spus lucrurile așa cum le văd. Au existat, evident, și contacte directe între între ministrul turc și miniștrii din Suedia și din Finlanda și vedem deja un ton mai constructiv. De aceea pot să spun, după încheierea întâlnirii de la Berlin, că sunt încrezător că vom putea să avem consens în jurul eventualei decizii de aderare și într-un timp cât mai comprimat cu putință, să putem să avem 32 de aliați în marea noastră Alianță.
Când se termină războiul?
Cosmin Prelipceanu: Ucraina poate învinge acest în acest război, poate învinge Rusia, spuneți dumneavoastră. În câtă vreme, când credeți că se va termina războiul ăsta?
Mircea Geoană: Sunt mulți factori care influențează situația de pe teren. Sunt factori militari - și aici evident va conta foarte mult modul în care cele două forțe care sunt contrapuse pe terenul de luptă se vor comporta. Pe lângă faptul că armata ucraineană este o armată practic de tip NATO, pregătită de noi de foarte mulți ani de zile și că primesc în mod constant și foarte accelerat sprijin militar din partea aliaților, există un
element mai puțin cuantificabil, un element oarecum imponderabil, care este legat de starea de spirit a celor două părți. Și dacă vedem pe partea ucraineană o mobilizare fără precedent, un element de coerență și de coeziune și de bravură, ieșite din comun, pe care cu toții le aplaudăm, în partea
cealaltă, la partea rusă vedem oarecum opusul acestei situații: moral al trupelor, foarte scăzut, dificultate de a-și completa efectivele pierdute în prima parte a războiului. Nu subestimăm capacitatea Federației Ruse, rămâne în continuare cu forțe considerabile, iar dacă lucrurile vor trebui să meargă către un deznodământ, probabil că acesta nu va fi prea apropiat. Spun asta cu regret, pentru că dorim cu toții să vedem acest război încheindu-se și suferințele umane încetând. Dar este foarte posibil ca acest război să continue. Și vom continua să susținem Ucraina, pentru că poate câștiga acest război. Și într-un fel, merită să câștige acest război prin modul în care își apără suveranitatea, independența și demnitatea ca stat european.
Cum evaluează NATO situația Moscovei
Cosmin Prelipceanu: Șeful informațiilor militare de la Kiev, într-un interviu pentru SkyNews, spune că poate confirma: Vladimir Putin are cancer într-o fază terminală. Adaugă aici exact ce spuneați mai devreme, informațiile pe care le împărtășiți cu americanii referitoare la pericolul unor decizii ad-hoc din partea lui Vladimir Putin, pentru că își dorește multe, dar armata lui poate puține. Puse una lângă alta, aceste informații ne arată, vă arată dumneavoastră, cât de riscant este Vladimir Putin.
Mircea Geoană: Nu avem informații cu privire la starea de sănătate a președintelui Putin. Evident, am ascultat și noi ceea ce a declarat unul dintre șefii serviciilor de informații ucrainiene. Nu avem astfel de informații la nivel de NATO.
În același timp, trebuie să ne uităm la implicațiile acestui război pornit de Rusia împotriva Ucrainei și într-o perspectivă de securitate imediată, dar și într-o perspectivă puțin mai largă și de aceea noi credem că interesele Rusiei în Europa, Suedia și Finlanda, în zona Orientului Mijlociu, în multe alte zone unde Rusia a încercat să-și reașeze o sferă de influență, suferă. De aceea, noi credem că Federația Rusă va avea numai de pierdut din prelungirea acestui conflict.
Există un element de raționalitate
Și, evident, vreau să spun că există contacte la nivel de conducere militară între partea americană și partea rusă. Cei doi miniștri ai apărării au avut un dialog în urmă cu câteva zile. Deci, în timp ce continuăm să sprijinim Ucraina, avem și căi de comunicare directe pentru a evita eventuală escaladare, accidente sau incidente, pentru că asta e și misiunea NATO, să evităm ca un război deja foarte complicat să se transforme într-un război pe scară și mai mare între NATO și Federația Rusă.
Cosmin Prelipceanu: Contactele despre care vorbiți sunt importante și din punctul de vedere al amenințării nucleare?
Mircea Geoană: Întotdeauna între marile puteri nucleare a existat și trebuie să existe dialog cu privire la stabilitatea strategică. Iar faptul că între Statele Unite și Federația Rusă, două mari puteri nucleare, există, chiar în aceste condiții dificile, dialog la nivelul militar cel mai înalt este un indiciu al faptului că există, în pofida retoricii, care este contraproductivă și pe care o condamnăm, există în continuare un element de raționalitate și de responsabilitate. A fi mare putere nucleară nu înseamnă să vorbești la televizor despre ceea ce poți să faci, ci să încerci să fii un actor credibil și constructiv pentru stabilitate și pace la nivel internațional.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
