Reprezentanți de rang înalt ai Suediei și Finlandei vor merge în Turcia pentru discuții al căror scop este să înlăture obiecțiile Ankarei în legătură cu aderarea la NATO a celor două țări nordice, a anunțat luni Ministerul suedez de Externe.
Diplomații se vor întâlni cu omologii lor turci la Ankara, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Stockholm.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, însă, tot luni, că își menține poziția și nu va aproba aderarea Finlandei şi Suediei la NATO. El a transmis că nu este cazul ca delegaţii ale celor două ţări să vină în Turcia pentru a-l convinge să-și schimbe părerea.
Guvernul social-democrat al Suediei a luat luni decizia oficială de a solicita aderarea la NATO, călcând pe urmele vecinei sale Finlanda, într-o mișcare care va redesena harta geopolitică în nordul Europei.
Miniștrii de externe din țările membre NATO au avut, duminică, la Berlin, o reuniune informală, la care au fost invitați să participe și omologii lor din Finlanda și Suedia, cele două țări anunțându-și deja intenția de a renunța la neutralitate și de a cere să adere la Alianța Nord-Atlantică, o consecință directă a invaziei ruse din Ucraina.
Vladimir Putin a declarat luni că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de „amplasarea de infrastructuri militare” pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să răspundă corespunzător. Liderul de la Kremlin consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod „agresiv”, pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă.
Pentru ca o țară să intre în NATO este nevoie însă de acordul tuturor celorlalți membri, iar Turcia a semnalat recent că s-ar împotrivi aderării celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică.
Pe de altă parte, secretarul de stat american, Antony Blinken, s-a declarat duminică „încrezător” că Alianţa Nord-Atlantică va putea ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în ciuda obiecţiilor formulate de Turcia.
Anunțul lui Erdogan a luat prin surprindere
Intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o „greșeală”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, o declarație nuanțată ulterior de purtătorul său de cuvânt, care a lăsat să se înțeleagă că Ankara este dispusă să poarte negocieri.
De altfel, imediat după poziția afișată de președintele turc, care a luat cumva prin surprindere, Suedia și Finlanda au declarat că vor discuta cu partea turcă și au avut ocazia să pregătească terenul pentru aceasta chiar la reuniunea de duminică de la Berlin.
Erdogan acuză Suedia și Finlanda că ar găzdui „teroriști PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan -n.r.). „Țările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a spus el, menționând PKK, organizație clasată drept teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.
Duminică, administraţia de la Ankara a transmis, conform agenţiei Reuters, că vrea ca Finlanda şi Suedia să nu mai accepte prezenţa militanţilor kurzi pe teritoriile lor.
Optimism la NATO
Washingtonul a reacționat, la rândul său, la aceste declarații și a transmis că „încearcă să înțeleagă poziția Turciei”. Antony Blinken, șeful diplomației americane, a spus duminică seară că a vorbit cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO.
„Nu vreau să fac vreo caracterizare a conversaţiilor specifice purtate cu ministrul turc de externe sau la sesiunile NATO, dar pot spune că am auzit în general o foarte mare susţinere pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dacă optează pentru acest lucru. Şi sunt foarte încrezător că vom ajunge la un consens asupra acestui lucru”, a afirmat Antony Blinken.
Antony Blinken a venit pentru câteva zile în Europa pentru a discuta despre reacţiile la invazia militară rusă în Ucraina şi despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO.
La rândul său, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat „încrezător” că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.
Ce încearcă să obțină Turcia
Pentru unii analişti, Turcia ar putea căuta să profite de un avantaj tactic pentru a obţine o contrapartidă de la membrii Alianţei.
Ankara doreşte mai ales să achiziţioneze avioane de luptă americane F-16, precum şi piesele de schimb necesare pentru întreţinerea şi modernizarea aparatelor F-16 pe care le are deja.
Iniţial, Turcia a comandat şi a plătit 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă de avioane de luptă nedetectabile F-35, dar care nu au mai fost livrate. Întreg contractul a fost îngheţat de Statele Unite în 2019 ca reacție la achiziționarea de către Turcia a sistemului antirachetă rusesc S-400, perceput ca o ameninţare pentru F-35. Washingtonul a exclus atunci Turcia din acest program militar avansat.
Citiți și: De ce Suedia și Finlanda nu sunt deja în NATO și cât de mult le vrea Alianța (analiză The Guardian)
Editor : Luana Pavaluca
