Zeci de mii de femei din Islanda, inclusiv prim-ministrul Katrín Jakobsdóttir, refuză să lucreze marți. „Kvennafrí” - ziua liberă a femeilor a fost convocată în semn de protest față de diferența de remunerare între femei și bărbați și violența de gen, transmite BBC.
Domeniile în care femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor, cum ar fi sănătatea și educația, sunt afectate marți, în mod special. Protestul marchează prima grevă de acest tip care ține o zi întreagă din 1975 încoace.
Femeile și persoanele non-binare au fost îndemnate să refuze marți munca plătită și neremunerată, inclusiv treburile casnice.
„Nu voi lucra în această zi, așa cum mă aștept ca toate femeile [din cabinet] să facă la fel”, a declarat premierul Islandei, Jakobsdóttir, site-ului mbl.is, înainte de protest.
Premierul a postat și un mesaj mai amplu pe o rețea de socializare. Katrín Jakobsdóttir scrie că „astăzi este o grevă a femeilor și femeile din toată țara renunță la locurile de muncă pentru a-și arăta solidaritatea în lupta pentru egalitate. Totuși, egalitatea deplină nu a fost atinsă. Există încă o diferență salarială între femei și bărbați. Încă nu am reușit să eliminăm violența de gen. Atâta timp cât egalitatea deplină nu este atinsă, există toate motivele pentru a arăta solidaritatea femeilor din întreaga societate, că nu ne vom opri până când nu se va atinge egalitatea deplină – și altfel nu va fi atinsă!”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Prim-ministra Islandei mai precizează că a „avut o întâlnire bună ieri la Consiliul Economic Național unde am discutat probleme legate de ziua de astăzi, inclusiv sprijinul pentru familiile cu copii, sistemul concediului de maternitate și problemele grădiniței care stau la baza succesului nostru în egalitate. Sunt multe lucruri care pot fi făcute mai bine. De exemplu, există dovezi clare că nașterea are un impact mult mai mare asupra participării femeilor la angajare și a veniturilor decât bărbații – în ciuda sistemului nostru progresiv de concediu de maternitate, care își propune să permită ambilor părinți să-și coordoneze viața de familie și cea profesională.”
„Sectorul îngrijirii este încă mult prea larg - Parlamentul a fost de acord să prelungească concediul de maternitate de la nouă luni la douăsprezece, dar prea multe părți ale țării trebuie să aștepte luni pentru un loc la grădiniță. Și anul trecut am făcut anumite modificări în sistemul de alocații pentru copii, care sunt bune, dar este important să ne bazăm pe ele și să facem și mai bine. Toate acestea servesc scopului de a permite femeilor și bărbaților să aibă o familie și să participe pe piața muncii în mod egal.”, a mai scris Jakobsdóttir.
Premierul a mai menționat că încurajează întreaga comunitate să participe astăzi și în fiecare zi la lupta pentru egalitate.
„Să atingem obiectivul egalității depline cel târziu în anul 2030. Este o chestiune de dreptate - dar este și cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru societate și economie.”, a mai scris aceasta.
Jakobsdóttir a spus că guvernul său analizează modul în care profesiile dominate de femei sunt evaluate, în comparație cu domeniile dominate în mod tradițional de bărbați.
Potrivit Uniunii Profesorilor din Islanda, femeile reprezintă majoritatea cadrelor didactice la fiecare nivel al sistemului educațional, inclusiv 94% dintre profesorii de grădiniță.
Aproximativ 80% dintre lucrătorii de la Spitalul Universitar Național din Islanda, cel mai mare din țară, sunt femei.
Islanda a fost desemnată cea mai bună țară din lume pentru egalitatea de gen de Forumul Economic Mondial (WEF) timp de 14 ani la rând. Dar țara nu este complet egală, WEF atribuindu-i un scor general de 91,2%.
Insula, care este una dintre cele mai slab populate țări, se află pe locul 14 în lume pentru participare economică, sub țări precum Liberia, Jamaica și Norvegia.
Aproximativ 90% din forța de muncă feminină din Islanda a intrat în grevă în 1975, încercând să evidențieze importanța femeilor pentru economie. Greva a determinat parlamentul țării să adopte o lege egalității de salarizare în anul următor.
Fostul președinte islandez Vigdís Finnbogadóttir a declarat pentru BBC în 2015 că greva din 1975 a fost „primul pas pentru emanciparea femeilor în Islanda”, ceea ce a deschis calea pentru ca ea să devină prima femeie aleasă în mod democratic șef de stat din lume în 1980.
Editor : M.I.
