Relaţia SUA-Turcia | Cele "două mari aşteptări" ale lui Erdogan de la Trump

Data actualizării: Data publicării:
cavusoglu GettyImages-517915098
Mevlut Cavusoglu, ministrul de externe al Turciei Foto: GettyImages

Ministrul de Externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că are două mari aşteptări de la viitoarea administraţie a lui Donald Trump în vederea reparării relaţiilor bilaterale dintre Washington şi Ankara. Printre cele două aşteptări formulate de diplomatul turc se numără extrădarea clericului islamist Fethullah Gulen, precum şi încetarea cooperării militare a americanilor cu kurzii sirieni în lupta de combatere a jihadiştilor Statului Islamic, scrie Hurrieyet Daily News, preluat de News.ro.

cavusoglu GettyImages-517915098
Foto: GettyImages
”Noi sperăm că noua administraţie a preşedintelui-ales Donald Trump nu va continua greşelile comise de Barack Obama. Avem două mari aşteptări. În primul rând extrădarea cât mai rapidă a liderului Organizaţiei Teroriste a lui Fethullah Gulen. În al doilea rând, încheierea cooperăriii militare cu kurzii de la YPG, care reprezintă o grupare asociată PKK”, a declarat ministrul Mevlut Cavusoglu într-un discurs pentru ambasadorii turci adunaţi la conferinţa anuală a diplomaţiei din Ankara.

Liderul diplomaţiei turce a precizat că împlinirea celor două aşteptări este extrem de importantă pentru relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite. Relaţiile bilaterale turco-americane au fost puternic erodate de lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie, precum şi de întârzierea extrădării clericului Fethullah Gulen, acuzat că a orchestrat puciul împotriva preşedintelui Erdogan.

”Turcia şi Statele Unite sunt doi parteneri strategici care au capacitatea şi puterea de a crea un impact pozitiv asupra întregii regiuni. Noi credem că această cooperare trebuie să fie menţinută”, a explicat Mevlut Cavusoglu.

De asemenea, liderii turci au criticat şi implicarea coaliţiei internaţionale alături de kurzii sirieni de la YPG în lupta de combatere a Statului Islamic.

Până la 120.000 de persoane au fost demise în ultimele două luni din rândul procurorilor, judecătorilor, medicilor, profesorilor universitari, academicienilor, soldaţilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici, precum şi a jurnaliştilor. De asemenea, până la 32.000 de suspecţi au rămas până în prezent în custodia autorităţilor turce pentru implicarea în lovitura de stat.

Occidentul a criticat campania guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuşi puciştii capturaţi.

Starea de urgenţă le-a dat mână liberă autorităţilor turce să efectueze o vastă epurare în rândul aşa-numiţilor gulenişti. Însă, autorităţile susţin că dimensiunea campaniei guvernamentale este justificată, având în vedere pericolul reprezentat de gulenişti pentru democraţie.

Însă, diplomatul turc a explicat că lovitura de stat eşuată a avut un impact puternic şi asupra politicii externe promovate de Turcia.

”Această lovitură de stat a vizat inclusiv politica noastră externă. Lupta împotriva FETO - a celui care a orchestrate această lovitură de stat - reprezintă prioritatea noastră numărul unu în ceea ce priveşte politica externă”, a declarat Cavusoglu.

De asemenea, ministrul turc a lansat un mesaj şi pentru Uniunea Europeană, cerând liderilor de la Bruxelles să îşi respecte promisiunea cu privire la ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii din Turcia.

”Liderii UE ar trebui să vadă acest punct: Turcia a făcut propriile sale contribuţii la pacea şi securitatea din UE. O Uniune Europeană fără Turcia va fi incompletă”, a explicat Mevlut Cavusoglu.

Ministrul de Externe a susţinut că singura aşteptare pe care o are Ankara este ca liderii europeni să îşi păstreze valorile universale şi să respecte promisiunile faţă de Turcia.

”Aşteptarea noastră este ca UE să ridice regimul de vize şi obstacolele artificiale care stau în calea aderării Turciei”, a declarat Cavusoglu.

Acesta a explicat că politica externă turcă este prea ”diversă” pentru a fi îngrămădită între Schengen şi Shanghai, făcând referire la o posibilă alegere pe care Ankara va trebui să o facă între UE, Rusia şi Consiliul de Cooperare de la Shanghai.

”Noi suntem concentraţi pe Astana”, a susţinut Mevlut Cavusoglu cu privire la negocierile de pace care ar urma să înceapă în luna ianuarie în capitala Kazahstanului.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri