Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa trebuie să-şi dubleze cheltuielile de apărare în următorii doi ani, astfel încât să provoace rapid o înfrângere decisivă oricărei forţe invadatoare ruseşti, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
În opinia generalului eston, nici ameninţarea unui răspuns nuclear şi nici perspectiva unor pierderi umane semnificative în rândul soldaţilor ruşi nu l-ar descuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar decide să atace mica fostă republică sovietică, care ar fi devastată dacă trupele ruse nu ar fi respinse rapid.
„Victoria decisivă (împotriva trupelor ruse) trebuie să vină foarte rapid: nu în luni sau ani, ci în zile şi săptămâni”, a spus generalul Martin Herem într-un interviu acordat în Japonia, unde s-a întâlnit cu oficiali din sectorul apărării. „Dacă chiar credem că (atacul rusesc) ar putea veni în trei ani, atunci trebuie să luăm astăzi decizii”, a indicat comandantul armatei estone.
Estonia are deja un buget al apărării de circa 3% din PIB
Estonia şi-a crescut bugetul apărării până la circa 3% din PIB şi se numără printre liderii statelor NATO la capitolul cheltuieli militare raportate la PIB. Serviciul său de informaţii externe a susţinut luna trecută că Rusia se pregăteşte pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu şi că armata rusă intenţionează să-şi dubleze efectivele militare staţionate de-a lungul graniţelor cu statele baltice şi cu Finlanda.
În acest timp, alte ţări membre ale NATO îşi consolidează prezenţa în statele baltice. De pildă, Germania intenţionează ca până în anul 2027 să staţioneze în zonă circa 4.800 de soldaţi pregătiţi de luptă, prima desfăşurare permanentă de trupe germane în străinătate după al Doilea Război Mondial.
Comandantul armatei estone a discutat la Tokio cu oficiali din Ministerul japonez al Apărării şi despre achiziţia unor componente care să ajute Estonia să obţină echipamente militare mai ieftine. Japonia are restricţii asupra exporturilor militare, dar acestea sunt mai relaxate în cazul componentelor comerciale care pot fi utilizate şi pentru echipamentele militare. În acest sens, generalul eston a dat exemplul senzorilor seismici, care pot fi folosiţi pentru detectarea apropierii tancurilor ruseşti.
Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut de partea sa că Rusia nu are nicio intenţie de a ataca vreun stat membru al NATO. „Ideea că vom ataca vreo altă ţară - Polonia, statele baltice şi cehii sunt speriaţi - este un nonsens complet. E doar o prostie”, a spus liderul de la Kremlin la o întâlnire cu piloţi militari ruşi.
Cele trei state baltice foste republici sovietice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat în ianuarie că intenţionează să ridice în următorii ani la graniţele lor cu Rusia o linie defensivă, care va consta în prepoziţionarea de arme şi muniţii, crearea de poziţii defensive şi a unor unităţi de reacţie rapidă pentru a face faţă oricărei eventuale agresiuni din partea Rusiei.
În prezent, ţările baltice oferă Ucrainei în războiul cu Rusia cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia. De asemenea, aceste trei ţări membre ale UE şi NATO solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.
Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat joia trecută că un ipotetic război al Rusiei împotriva ţărilor blocului comunitar „nu este iminent” şi a cerut să înceteze exagerările pe acest subiect. „Îndemnul către europeni de a fi conştienţi de provocările cu care se confruntă este bun, dar nici nu trebuie să exagerăm (...) Noi doar sprijinim Ucraina şi trebuie să ne pregătim pentru viitor, să ne creştem capacităţile de apărare, sporind capacitatea industriei noastre de apărare, dar să nu speriem inutil populaţia. Războiul nu este iminent”, a subliniat Borrell înaintea unui summit al UE.
Editor : C.L.B.
