În ce condiții UE riscă să piardă zona Balcanilor? Interviu cu ministrul de externe al Macedoniei de Nord

ministrul de externe macedoniei
Nikola Dimitrov, ministrul de externe al Macedoniei de Nord Foto: captură TV

Balcanii s-au remarcat în istorie prin mândria popoarelor de aici. Dar acest fel al lor de a fi le-a adus oamenilor mai mult probleme decât bucurii. Orice subiect poate deveni o serioasă temă de dispută în Balcani şi poate că acesta este motivul principal pentru care zona rămâne mereu în urma restului Europei. Există totuşi un exemplu de succes diplomatic de proporţii în această regiune tulbure: Macedonia de Nord şi Grecia au reuşit să pună punct unei probleme vechi de 27 de ani: cine are voie să folosească numele Macedonia şi în ce condiţii? Aş folosi procesul de aderare la UE ca un stimulent, un magnet care să aducă rezolvarea problemelor şi reforme bune. Dacă nu îl folosim, atunci UE îşi va pierde avantajul în Balcani şi vom deveni un teatru şi mai mare pentru competiţie geopolitică internaţională”, spune Nikola Dimitrov. Este ministrul de externe al Macedoniei de Nord, statul balcanic care îşi doreşte să devină membru UE. Diplomatul a făcut această declaraţie într-un interviu exclusiv acordat pentru emisiunea Paşaport diplomatic de la Digi24.

Noi vrem în Uniunea Europeană! Asta spun macedonenii de nord încă din anul 2005, dar o dispută legată de numele ţării, pe care o aveau cu vecinii greci, i-a ţinut pe loc. Acum, problema este rezolvată şi hotărârea Macedoniei de Nord este chiar mai puternică. Statul din Balcani, care are puţin peste 2 milioane de locuitori, a făcut din aderarea la UE o prioritate strategică şi mizează mult pe România ca să-i ajute să înceapă discuţiile de aderare, în perioada cât deţine preşedinţia Consiliului UE. Iar acest lucru s-a întâmplat de curând.

Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Dle ministru Nikola Dimitrov, bine ați venit la „Pașaport diplomatic”. Care este scopul vizitei dvs în România?

Nikola Dimitrov, ministru de externe al Macedoniei de Nord: Sunt aici în prima mea vizită oficială bilaterală, la invitaţia prietenului meu drag Teodor, ministrul Meleşcanu. Sunt ministru de externe de doi ani, sunt recunoscător pentru invitaţie şi este de asemenea momentul perfect, dată fiind preşedinţia României (n.r. - la Consiliul UE). Ceea ce sperăm să reuşim să facem anul acesta este să începem în sfârşit călătoria noastră spre UE.

Macedonia, un nume disputat în Balcani

Ce au avut de împărţit macedonenii de nord cu grecii? Numele ţării. Balcanicii sunt recunoscuţi mondial pentru că sunt foarte mândri de istoria lor. Ceea ce poate părea un detaliu nesemnificativ în altă parte de lume, în regiunea balcanică devine o chestiune de viaţă şi de moarte. În acest caz specific, diplomaţia a învins. Grecia a fost de acord ca statul vecin să poarte numele Macedonia de Nord, iar macedonenii nu au niciun fel de pretenţii teritoriale asupra regiunii Macedonia din Grecia. Sună complicat, dar nu este. Politicienii din cele două ţări au înţeles cât de important este ca istoria să nu le împiedice viitorul.

Balazs Barabas: Aţi spus că sunteţi ministru de externe de doi ani şi o piatră de încercare a mandatului dvs a fost semnarea acordului cu Grecia. Macedonia de Nord nu este prea departe geografic de România, dar ştim destul de puţin despre ţara dvs. şi despre acest subiect specific, care are o importanţă istorică pentru ţara dvs. Puteţi să faceţi un rezumat despre această chestiune şi de ce este atât de important rezultatul pentru Macedonia de Nord?

Nikola Dimitrov: Chestiunea numelui este o problemă veche de 27 de ani, de când Iugoslavia s-a destrămat şi noi ne-am câştigat atunci independenţa ca Republica Macedonia. Grecia a obiectat la numele Macedonia, pentru că în regiunea noastră, Macedonia este mai mare decât ţara noastră. Este o parte în nordul Greciei şi mai este o parte în Bulgaria.

Şi în al doilea rând, ceea ce înseamnă Macedonia în termeni de identitate înseamnă două lucruri diferite când vorbim despre ţara noastră, cu poporul macedonean care vorbeşte limba macedoneană, care este una slavică din sud şi este altceva identitatea macedoneană din Grecia, care este mai mult despre timpurile vechi, ceva legat de afilieri regionale din acea parte a Greciei. Deci nu era vorba doar de făcut o distincţie între ţara Macedonia, din această regiune istorică mai mare, care are şi o parte în Grecia, dar de asemenea despre cum să găsim o soluţie pentru cele două identităţi astfel încât să nu fie în conflict, ci să coexiste.

Şi acest lucru este trecut în articolul 7 din acordul Prespa (n.r. între Grecia şi Macedonia de Nord) şi este ceva ce toată lumea a lăudat. Heiko Mass (n.r. ministrul de externe al Germaniei) a spus la conferinţa de securitate de la Munchen, când i-a premiat pe cei doi premieri, ai Greciei şi Macedoniei de Nord, că „în acest an, veştile bune vin din Balcani". Iar asta nu este ceva ce auzim prea des. Noi am arătat, aşa cum spunea Nelson Mandela, că totul pare imposibil până când este făcut. Iar subiectele dificile politic, o dată cu trecerea timpului, devin şi mai dificil de rezolvat. Este nevoie de mai mult capital politic, de mai multă implicare şi ştim toţi că Balcanii sunt o regiune care se mândreşte cu istoria sa, dar nu producem destul viitor în regiunea noastră. Eu cred că acesta este un semn foarte bun că regiunea începe să se maturizeze şi să înainteze. Acum ne concentrăm pe generaţiile viitoare şi pe cum putem face ca viaţa cetăţenilor noştri, dar şi cea a celor din partea greacă, mai bună, pentru că această dispută este bună, dacă vrei credit politic, este suficient doar să dai vina pe vecin ca să devii eroul zilei, dar pe termen lung aceste lucruri nu sunt prea utile.

Deci, a durat mult, dar în cele din urmă este un moment pe care l-am depăşit. Este ceva care ţine de felul în care conducem, este mai mult despre să ne gândim la 10 ani de acum înainte, decât la viitoarele alegeri. Din cauza acestei situaţii, ţara mea, Macedonia de Nord, a pierdut practic o generaţie atât în ceea ce priveşte integrarea în NATO şi UE.

Am fost blocaţi într-o cameră de aşteptare, pentru că Grecia obiecta împotriva aderării şi folosea acest pretext. Am pierdut 14 ani, în ceea ce priveşte UE şi 11 ani, în cazul NATO. Eram aici, la Bucureşti, când speram să fim invitaţi la preaderare, când a fost summitul din 2008. Acum, 11 ani mai târziu, suntem capabili să ne declarăm victorioşi, de la acea înfrângere din 2008. Acum vrem să urgentăm totul ca să recuperăm acest timp pierdut.

Macedonia de Nord, cu un nou nume și cu temele făcute pentru UE

Macedonenii de Nord şi-au făcut temele şi sunt conştienţi de faptul că vor fi primiţi în Uniunea Europeană doar dacă muncesc mult şi respectă condiţiile. Ei spun că îşi fac treaba ca la carte pentru ca niciunul dintre statele membre să nu aibă ocazia să le refuze candidatura. De curând, Macedonia de Nord şi Albania au primit undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Balazs Barabas: A trecut un an de când a fost semnat tratatul, aveţi o foaie de parcurs pentru aderarea ţării dvs la UE?

Nikola Dimitrov: Lucrăm pentru ca niciun stat membru să nu aibă vreo scuză să nu intre în consens ca să ia o decizie politică ca să începem procesul de aderare. Planul este să avem prima conferinţă interguvernamentală la finalul lui 2019. Acum am descuiat lacătul camerei de aşteptare, uşa este deschisă, avem rezultate foarte bune în ceea ce priveşte criteriile de la Copenhaga legate de reformele interne, Freedom House ne-a declarat ca fiind cea mai bună şansă de reuşită democratică din Europa, suntem într-un grup foarte mic de ţări care au făcut progrese notabile în indicele democratic al The Economist, Departamentul de Stat al SUA a declarat că acum judecătorii noştri sunt mai independenţi, presa este mai liberă, aşa că acasă avem multe rezultate care pot face statele membre să spună dacă recunoaşteţi aceste progrese este ceva bun pentru Europa, pentru ei, pentru regiune şi poate fi un exemplu pentru alte ţări din regiune. Deci, este o discuţie în Europa legată de momentul când se poate lua această decizie. Aici avem un avantaj cu România, cu preşedinţia la Consiliul UE şi acest lucru poate fi o moştenire bună pentru noi, pentru că România este văzută din perspectiva noastră ca un fel de vecin, sunteţi parte din regiunea mai mare, este o ţară mare, din perspectiva regională, şi este o ţară cu care împărtăşim tradiţii, cultură, interesul să facem Balcanii europeni, prin procesul de aderare şi reforme. Va fi o suprapunere minunată de interese dacă facem aceste lucruri cât timp România are preşedinţia, până la finalul lunii iunie. Dar, ca dosarul Macedoniei de Nord să fie refuzat anul acesta ar însemna în mod esenţial să spui că nu există o perspectivă europeană pentru regiune. Aşa că mizele sunt destul de ridicate.

Balazs Barabas: Dle ministru, România este membru UE şi NATO şi ceea ce vedem acum în UE este o regiune foarte tulburată şi o comunitate foarte tulburată. Populismul şi extrema dreaptă devin mai puternice, totul se deplasează, nu ştim încă unde. Sunteţi sigur că ţara dvs vrea să adere la aceeastă comunitate tulbure?

Nikola Dimitrov: De obicei răspund la această întrebare spunând că cei care sunt înăuntru, mai ales de o perioadă mai lungă, tind să uite cât de „rece" era afară. Cred că indiferent dacă o ţară este membră UE sau nu, suntem în Europa, vedem aceleaşi dificultăţi. Şi mai cred că pe termen lung, avem un avantaj faţă de naţionaliştii şi populiştii de extremă dreaptă, pentru că populismul înseamnă să vinzi soluţii simple la probleme complexe. Şi când au ocazia să aplice acele soluţii în realitate, eşuează, pentru că nu funcţionează. Iar naţionalismul de extremă dreaptă înseamnă să te duci înapoi în istorie. Este despre „vremurile frumoase de altădată”. Ceea ce este imposibil, nu putem întoarce timpul şi să ne întoarcem în trecut. Ceea ce lipseşte sau nu este suficient de prezent printre politicienii şi liderii europeni de astăzi este mai mult curaj, mai multă deschidere şi un spirit de luptă. Să nu dea înapoi în faţa chestiunilor dificile, de exemplu cel al extinderii. Este o chestiune dificilă pentru orice politician din statele de la începuturile UE, mai ales în statele fondatoare ale UE. Dar dacă nu dezbaţi chestiunea, ceea ce este în interesul tău, asta nu te ajută. Trebuie să luptăm pentru ceea credem şi cred că cei care luptă vor învinge în cele din urmă. Există exemple în acest sens în Europa. Deci cred că pe termen lung vom reuşi.

UE riscă să piardă zona Balcanilor

Uniunea Europeană trebuie la rândul ei să arate voinţă şi implicare în cazul Macedoniei de Nord. Sentimentele oamenilor sunt fragile şi un alt abandon din partea UE ar putea provoca un efect pe termen lung greu de estimat.

Balazs Barabas: Mai mulţi lideri europeni spun că este important ca mai multe state din Balcanii de Vest să adere la UE. Cât de reală vedeţi această posibilitate, în lumina situaţiei instabile din Bosnia-Herţegovina şi alte ţări?

Nikola Dimitrov: Există două viziuni concurente asupra Balcanilor. Viziunea europeană este ca ţările să devină mai europene, mai democratice, cu un stat de drept mai puternic, mai multă cooperare şi comerţ şi mai puţine graniţe. Graniţele să conteze mai puţin. Este o viziune care a început cu procesul de asociere şi stabilizare, acum mulţi ani, parcă în 2001. Iar cealaltă viziune este: fiecare cu priorităţile sale naţionale, mai puţină cooperare, o mai mare importanţă a graniţelor. Aşadar, acestea sunt viziunile care concurează. Este o regiune înconjurată de state membre UE. Există un interes să facem această regiune europeană şi să combatem provocările împreună, fie că vorbim de securitate, forţe străine, terorism sau migraţie. Iar asta se poate face vorbind sincer despre extindere. Să judecăm statele foarte strict în privinţa reformelor, dar dacă le respectă, atunci Europa trebuie să acţioneze. Dacă se abat sau nu fac reforme, atunci şi asta trebuie spus deschis.

Dar dacă doar pretindem că există o politică de extindere sau dacă pretindem că perspectiva există pe hârtie, dar nu o vedem în realitate, atunci alimentăm cealaltă viziune şi forţele naţionaliste. Cred că Europa va fi mai puţin sigură, pentru că regiunea va produce nu produse şi servicii, ci probleme. Şi asta va costa mai mult. Iar efortul mai mare ne va reveni nouă. Pentru că este vorba de noi, de copiii noştri, de noile generaţii. Noi trebuie să o ducem la capăt, cu ajutorul prietenilor. Şi tocmai de aceea este important să avem prieteni ca România.

Balazs Barabas: Este adevărat că există o abordare care spune să integrăm statele din Balcanii de Vest în UE, pentru că este mai simplu să rezolvăm problemele împreună, decât să rezolvăm securitatea şi alte probleme cu Balcanii de Vest în afară. Dar este şi o altă abordare, care spune că acolo sunt mulţi musulmani, Turcia încearcă, mai mult sau mai puţin deschis să-şi extindă influenţa în regiune, deci o zonă instabilă, cu probleme de securitate, aşa că mai bine îi ţinem afară, până îşi rezolvă problemele şi să-i acceptăm după. Aţi fi de acord cu această abordare?

Nikola Dimitrov: Aş folosi „magnetul” Europei, atracţia UE, ca să rezolvăm problemele pe măsură ce mergem pe acest drum. Iar acordul Prespa (n.r. acordul dintre Grecia şi Macedonia de Nord), despre care am vorbit, unul din cele mai puternice argumente, de partea noastră, ca să rezolvăm problema, a fost acest „magnet” european. Drumul nostru era blocat. În plus, ne facem prieteni, am devenit buni vecini cu grecii. Acum avem 5 vecini, toţi sunt prietenii şi partenerii noştri, pentru prima dată în istorie. Şi asta este bine, ne face mai puternici. Pentru că suntem puternici nu doar în sens militar, dar şi în sensul de câţi prieteni avem şi cât de puternice sunt instituţiile noastre.

Aş folosi procesul de aderare la UE ca un „stimulent”, un magnet care să inducă rezolvarea problemelor şi reforme bune. Dacă nu îl folosim, atunci UE îşi va pierde avantajul în Balcani şi vom deveni un teatru şi mai mare pentru competiţie geopolitică internaţională. Iar acum există acest avantaj. Rusia este mai prezentă în regiune ca oricând. Dacă UE vrea să-şi păstreze avantajul în regiune, atunci ar trebui să folosească procesul de extindere cu înţelepciune, să nu recompenseze când nu sunt rezultate.

NATO, a doua mare speranță a Macedoniei

NATO este o altă organizaţie pe care macedonenii o au în vedere şi poate tocmai pentru că este o ţară balcanică ştie cât de bine este să trăieşti în siguranţă. România pare să fie locul în care relaţia dintre Macedonia de Nord şi cele mai puternice alianţe din lume începe să se dezvolte şi macedonenii se bazează pe noi.

Balazs Barabas: O altă formă de cooperare este cea militară, în NATO, la care Macedonia de Nord la fel doreşte să adere. Dar este un subiect sensibil, cu Rusia care se opune Alianţei şi mai ales extinderii ei. Deci cum vedeţi riscurile şi dificultăţile aderării Macedoniei de Nord la NATO?

Nikola Dimitrov: Pentru noi, aceasta este o chestiune neterminată, oprită la summitul de la Bucureşti. Am participat la misiuni NATO mult timp. În Afganistan, noi am fost al patrulea stat ca număr de efective militare pe cap de locuitor. Am efectuat multe rotaţii, deci militarii noştri au experienţă. În acea perioadă aveam cheltuieli de 2,1% din PIB, apoi, când procesul de aderare s-a oprit, acest procent a scăzut, iar acum noul guvern creşte din nou cheltuielile militare pentru a atinge nivelul necesar până în 2024.

Pentru noi, NATO este un mesaj, că această ţară doreşte să rămână în graniţele actuale, iar acesta este un mesaj important în regiunea noastră. Extinde zona de stabilitate şi predictibilitate. Şi le spun partenerilor noştri ruşi că o facem pentru poporul nostru. Peste 84% din cetăţenii Macedoniei de Nord sprijină aderarea la NATO. Le datorăm acest lucru. Şi mă simt jignit când în anumite comunicate de presă ei spun că facem acest lucru pentru altcineva. O facem din motive foarte egoiste, şi anume ca să facem un viitor mai stabil pentru copiii noştri, protejaţi de articolul 5, ceea ce aduce şi mai multe investiţii economice.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale