Foto Un an de la exploziile la conductele Nord Stream. Apar detalii noi, dar misterul rămâne

Data publicării:
Nord Stream 1 27 septembrie
Fotografie publicată pe 27 septembrie 2022 și făcută dintr-o aeronavă a Gărzii de Coastă Suedeze (Kustbevakningen) care arată degajarea de gaz provenită dintr-o scurgere de pe conducta de gaz Nord Stream 1, scurgerea măsurând peste 950 de metri în diametru, în zona economică suedeză din Marea Baltică, lângă insula daneză Bornholm. Sursa foto: Profimedia Images

Cercetătorii din Norvegia dezvăluie analize suplimentare ale exploziilor din 2022, precum și o cronologie detaliată a evenimentelor care au implicat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pe 26 septembrie anul trecut, transmite The Guardian.

Oamenii de știință care investighează atacul asupra conductelor Nord Stream au dezvăluit noi detalii cheie ale exploziilor legate de eveniment, care rămâne nerezolvat la prima aniversare.

Cercetătorii din Norvegia au împărtășit cu The Guardian dovezile seismice ale celor patru explozii, devenind primul organism național care a confirmat public cele două detonări, precum și o cronologie detaliată a evenimentelor.

Exploziile suplimentare descoperite recent au avut loc într-o zonă la nord-est de insula baltică daneză Bornholm la aproximativ șapte secunde și 16 secunde după cele două detonări cunoscute anterior.

Aerial View of the Gas Leak at Nord Stream 2 in the Baltic Sea
Scurgere de gaze în Marea Baltică la Nord Stream 2, la sud de Dueodde, Danemarca. Sursa foto: Profimedia Images

Folosind informații de la stațiile seismice din nordul Europei și Germania, inclusiv Rețeaua Națională Seismică Suedeză și stațiile daneze de pe Bornholm, seismologii au implementat tehnici avansate de analiză pentru a observa și identifica exploziile.

Seismologii de la Norsar, centrul național de date al Norvegiei pentru Tratatul de interzicere completă a testelor nucleare (CTBT), au declarat pentru Guardian că au găsit până acum un total de patru explozii – una la sud-est de Bornholm și trei la nord-est de insulă.

Două evenimente seismice clare, denumite Eveniment S și Eveniment N, au fost identificate la 26 septembrie 2022, la scurt timp după atac. Primul, pe Nord Stream 2, a avut loc la 02:03:24 (UTC+2), iar al doilea, pe Nord Stream 1, la 19:03:50 (UTC+2).

Norsar a spus că ar putea exista și alte explozii care au fost îngropate în mulțimea de date

Exploziile au făcut găuri atât în conductele Nord Stream 1, cât și în una dintre conductele Nord Stream 2. Până în noiembrie anul trecut, anchetatorii suedezi au confirmat că detonările au fost cauzate de explozibili făcuți de mâna omului.

Investigațiile continuă, dar oficialii citați în presa americană și germană au spus că dovezile indică un grup susținut de ucraineni sau un grup pro-ucrainean care operează fără știrea conducerii de la Kiev.

Anchetatorii germani s-au concentrat asupra unui iaht numit Andromeda, care a fost închiriat de un echipaj misterios format din cinci bărbați și o femeie, dintre care cel puțin unii călătoreau cu pașapoarte false.

Der Spiegel, care a recreat călătoria ambarcațiunii, a citat anchetatorii spunând că toate dovezile indicau implicarea Kievului. Există, totuși, o dezbatere cu privire la dacă un echipaj mic de scafandri care operează de pe un iaht de agrement ar fi fost capabil să efectueze scufundările dificile, adânci și lente necesare pentru plasarea explozibililor.

Un document al SUA, raportat de Washington Post, a arătat că CIA a fost informată de o agenție europeană aliată în iunie 2022, cu trei luni înainte de atac, că șase membri ai forțelor de operațiuni speciale ale Ucrainei urmau să închirieze o barcă și să folosească un vehicul submersibil pentru a se scufunda pe fundul mării folosind oxigen și heliu pentru respirație, pentru a sabota conducta. Dar documentul american scurs spunea că operațiunea planificată a fost suspendată.

Alte rapoarte din mass-media scandinavă au indicat un grup de nave rusești, cu transponderele de identificare oprite, în vecinătatea locurilor de explozie în zilele dinaintea exploziilor.

3D Render of Nord Stream 2 gas pipeline emerging on map of Europe connecting Russia and Germany through Baltic Sea
Reprezentare grafică a gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia și Germania prin Marea Baltică. Sursa foto: Profimedia Images

Conductele Nord Stream sunt operate de două companii, Nord Stream AG și Nord Stream 2 AG, ambele deținute majoritar de compania energetică de stat rusă Gazprom. Nord Stream 1 și 2 sunt ambele conducte gemene și, împreună, aduc până la 110 miliarde de metri cubi de gaz anual din Rusia către Germania.

Nord Stream 1 a intrat în funcțiune în 2012. Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie 2021, dar nu a transportat niciodată gaz. De la început, a fost înfundat în controverse în fața opoziției neclintite din partea aliaților germani, în special a SUA și a Poloniei, care credeau că germanii se fac pe ei înșiși și o mare parte din restul Europei ostatici ai sursei de energie ruse.

SUA au precizat că relațiile bilaterale ar fi grav afectate dacă Nord Stream 2 va intra în funcțiune. Odată ce a început invazia pe scară largă a Ucrainei, toate discuțiile despre deschiderea conductei au fost abandonate.

Evenimentele nou descoperite, denumite NB și NC, au avut loc la aproximativ șapte secunde și 16 secunde după evenimentul cunoscut anterior ca Eveniment N, la care se referă acum ca NA.

Investigațiile din Danemarca, Suedia și Germania sunt planificate pentru publicare într-un studiu comun cu Norsar. Autoritățile din toate cele trei țări au refuzat să comenteze investigațiile.

În iulie, Consiliul de Securitate al ONU a auzit că anchetatorii au găsit urme de explozibili submarin în mostre de la un iaht, dar că nu au putut stabili în mod fiabil identitatea sau motivele celor implicați sau dacă este opera unei anumite țări.

Folosind informații de la o serie de stații seismice din nordul Europei și Germania, inclusiv Rețeaua Națională Seismică Suedeză și stațiile daneze de pe Bornholm, seismologii au folosit tehnici avansate de analiză pentru a observa cele două explozii suplimentare.

Nord Stream 1 imagine din satelit care arată scurgeri de gaze
Imagine din satelit (ISI) pe 30.09.2022, care arată scurgeri de gaze la Nord Stream 1, în Marea Baltică. Sursa foto: Profimedia Images

Conform calculelor lor, a doua și a treia explozie (NA și NB) au fost la 220 de metri una de cealaltă (cu a treia la vest de a doua), iar a patra a fost la câțiva kilometri sud-vest de a doua.

Andreas Köhler, un seismolog senior la Norsar, a spus că distanța dintre NA și NB „se potrivește foarte bine cu distanța dintre ambele conducte ale Nord Stream 1, la cea mai vestică locație a penelor de gaz la nord-est de Bornholm”. Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au ambele două conducte fiecare.

Locația exploziei finale, însă, este mai puțin clară, deoarece există mai puține observații ale stației. „Acest lucru se potrivește cel mai bine unei explozii pe conducta Nord Stream 1, dar nu putem exclude o locație la Nord Stream 2”, a spus Kohler.

Analiza mecanismului sursei din semnale a arătat că acestea au fost generate de dispozitive explozive

Cu sediul în Kjeller, lângă Oslo, Norsar monitorizează evenimentele din întreaga lume, inclusiv testele nucleare din Coreea de Nord, impactul stocării CO2 asupra platoului continental norvegian și zonele de conflict precum Ucraina.

Este nevoie de 10 minute pentru ca undele de șoc să ajungă aici după un test nuclear în Coreea de Nord, cu o precizie a locației de 150-200 de metri. Este și o vorbă despre asta, se fac doar „10 minute de la Kjeller până în Coreea de Nord”.

Războiul din Ucraina a marcat o descoperire semnificativă pentru Norsar în ceea ce privește utilizarea potențială a seismologiei în monitorizarea conflictelor. „Tehnologia care este folosită pentru a găsi explozii în cealaltă parte a globului poate găsi și explozii mai aproape de casă”, a declarat directorul executiv, Anne Strømmen Lycke.

Norsar a început să monitorizeze Ucraina pentru Autoritatea Civilă pentru Radiații din cauza preocupărilor legate de transfer al substanțelor radioactive în Norvegia după dezastrul de la Cernobîl din 1986. Monitorizează în mod continuu bombardamentele din jurul centralei electrice și a putut să aducă dovezi comisiei ONU.

În iunie, oamenii de știință au putut confirma ora și locația rapoartelor privind două explozii la barajul Kakhovka folosind date de la stațiile seismice din România și Ucraina.

„Este uimitor, acuratețea observării și utilizarea acestora. Comisia ONU pentru adevăr pentru Ucraina ne-a contactat pentru a ne solicita să verificăm unele evenimente, printre care barajul Kakhovka, așa că sunt interesați să aibă aceste date la rece ca bază pentru considerațiile lor.”

Norsar investighează, de asemenea, dacă tehnologia sa ar putea fi utilizată în viitor pentru a monitoriza încetarea focului.

„Știm că am putea vedea, pe baza conținutului de frecvență și a diferențelor de semnal, între diferite tipuri de elicoptere și, probabil, diferite tipuri de arme”, a spus Strømmen Lycke.

„Și asta ar putea fi ceva verificabil și apoi ai putea să monitorizezi și să urmărești exact faptele după ce ai dezlegat cine ce a făcut. Presupun că de aceea comisia ONU pentru adevăr este interesată de aceste lucruri.”

Editor : M.I.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri