Super-bateria devine realitate

Ce se întâmplă cu metroul și trenurile CFR, în contextul crizei energetice. Radu Miruță: „Măsurile se analizează de la coada listei”

Cât mai poate funcționa Unitatea 2 de la Cernavodă. Romeo Urjan, directorul centralei: „Nu avem un scenariu negru”

Cutremur puternic în Columbia: Cel puțin 111 morți și mai multe clădiri prăbușite. Guvernul a decretat stare de urgenţă

De ce sunt „vitale” operațiunile de dragare a Dunării pentru centrala de la Cernavodă. Apele Române: „Prognoza nu e optimistă”

Nicușor Dan a contestat la CCR noua lege a integrității. Când vor discuta judecătorii sesizarea

Cum a ajuns videoclipul cu ambulanța care „fură copii” să fie distribuit pe TikTok fără eticheta AI

Schimbare de strategie a lui Donald Trump în privința Iranului: „Ne limităm la a observa situația, cu inflația sa uriașă”

Aderarea României la zona euro, din nou subiect de discuție în spațiul public. Ce spun oamenii despre trecerea la moneda unică

Transportatorii și fermierii ar putea să-și finanțeze carburanții în rate, cu sprijin de la stat

Chimiştii Universităţii din Cambridge au descoperit o tehnică prin care fiabilitatea lor poate fi crescută substanţial. Descoperirea ar putea schimba atitudinea marilor companii faţă de bateriile litiu-aer. General Motors spunea în urmă cu trei ani că nu are de gând să investească în dezvoltarea lor, deoarece nu le consideră suficient de performante. Între timp, tehnologia litiu-aer a avansat foarte mult.

O descoperire a chimiştilor Universităţii din Cambridge ar putea duce la producţia unor super-baterii cu o capacitate mult mai mare de stocare a energiei.

Cu ajutorul celui mai subţire material din lume, descoperit la o altă universitate britanică, cea din Manchester, cercetătorii din Cambridge au găsit o modalitate prin care litiul să fie folosit mult mai eficient. Tehnologia nu numai că poate ajuta maşinile electrice să parcurgă distanţe mai lungi, ci, în acelaşi timp, poate schimba modul în care sunt alimentate cu energie locuinţele. 

Principiul din spatele bateriilor litiu-aer este unul simplu. Electricitatea este produsă la contactul litiului cu oxigenul. În mod normal, reacţia dă naştere peroxidului de litiu. Însă cercetătorii din Cambridge au ajustat-o astfel încât peroxidul să fie convertit în hidroxid de litiu, mult mai uşor de controlat. Au adăugat în amestecul chimic producător de energie şi iodură de litiu, iar electrodul bateriei a fost realizat din grafen, o formă de carbon descoperită în urmă cu doar 12 ani la universitatea din Manchester.

Grafenul este considerat cel mai subţire material descoperit vreodată. Poate fi tras în foi bidimensionale, cu grosimea de un atom. Cei doi cercetători din Manchester care l-au descoperit au fost recompensaţi cu premiul Nobel.

Chimiştii Universităţii din Cambridge s-au folosit de proprietăţile grafenului pentru a permite trasferul mai uşor al oxigenului în bateriile litiu-aer.

Dacă tehnica pe care au conceput-o va trece şi de următoarele teste, bateriile litiu-aer ar putea să ajute la crearea unor maşini electrice cu o autonomie mult mai mare. Puţine modele pot merge acum mai mult de 150 de kilometri fără să aibă nevoie de o reîncărcare a bateriei. O baterie litiu-aer de dimensiuni asemănătoare cu cea a bateriilor cu ioni de litiu folosite în industria auto ar permite o autonomie de peste 600 de kilometri, spun cercetătorii.

Tehnologia litiu-aer ar putea fi folosită şi la dezvoltarea unor baterii casnice, capabile să asigure consumul de electricitate al locuinţelor. Un astfel de acumulator este produs şi de Tesla. Se numeşte Powerwall, însă foloseşte tehnologia mai veche a ionilor de litiu.