Oamenii de ştiinţă au filtrat apele din largul coastelor Regatului Unit şi Statelor Unite cu ajutorul unor plase cu ochiuri mult mai mici decât cele folosite în mod obişnuit şi astfel au descoperit mult mai multe microparticule de plastic decât se estimase. Adăugarea acestor particule la estimările inițiale creşte cantitatea de microparticule de la 5 - 50 de trilioane la 12 - 125 trilioane, susţin oamenii de ştiinţă citați de Guardian, scrie Agerpres.
Poluarea cu plastic dăunează fertilităţii, dezvoltării şi supravieţuirii vieţuitoarelor acvatice. Prezenţa particulelor extrem de mici este deosebit de îngrijorătoare pentru că acestea au aceeaşi dimensiune ca cea a hranei consumate de zooplancton, care stă la baza lanţului trofic marin şi joacă un rol important în reglarea climatului la nivel global. Noile date sugerează că în unele ape ar exista mai multe particule de microplastic decât zooplancton.
"Estimarea privind concentraţia de microplastic marin ar putea fi în prezent mult subestimată", a declarat cercetătoarea Pennie Lindeque de la Plymouth Marine Laboratory din Marea Britanie, conducătoarea studiului.
Lindeque a precizat că ar putea exista particule chiar şi mai mici decât cele capturate în plasele fine utilizate în cadrul studiului său, ceea ce înseamnă că cifrele "ar putea fi chiar mai mari".
Un alt studiu recent, despre particulele de microplastic ce au intrat în lanţul trofic din râuri, a relevat că păsările consumă sute de fragmente de plastic pe zi prin intermediul insectelor acvatice cu care se hrănesc.
Poluarea cu microplastic a contaminat întreaga planetă, de la zăpada din zona arctică şi solul din regiunile montane până la cele mai adânci oceane. De asemenea, este consumat şi inhalat de oameni, iar impactul asupra sănătăţii este încă necunoscut, notează The Guardian.
Potrivit concluziilor oamenilor de ştiinţă, cantităţi de microplastic mai mari ca oricând sunt prezente pe solul marin, iar sute de mii de tone de microplastic ar putea fi purtate de briză pe ţărmuri în fiecare an.
Echipa condusă de Lindeque, al cărei studiu a fost publicat în jurnalul Environmental Pollution, a utilizat plase cu ochiuri de dimensiuni de 100 microni (1 micron este a mia parte dintr-un milimetru), 333 de microni şi 500 de microni. Cercetătorii au găsit de 2,5 ori mai multe particule de microplastic în plasa cea mai fină în comparaţie cu plasa de 333 microni - tipul folosit de obicei pentru a filtra microplasticul - şi o cantitate de 10 ori mai mare faţă de cea capturată în plasa de 500 microni.
Analizele realizate în apropiere de coasta Plymouth din Marea Britanie şi de coasta Maine din SUA au avut rezultate similare, ceea ce sugerează că sunt reprezentative pentru apele din apropierea regiunilor populate.
Majoritatea particulelor proveneau de la materiale textile, precum frânghii, plase de pescuit şi îmbrăcăminte.
"Extrapolând, sugerăm că aceste concentraţii de microplastic ar putea depăşi 3.700 de particule pe metru cub - mult mai mult decât cantitatea de zooplancton", a explicat Lindeque. Aceste vieţuitoare minuscule se numără printre cele mai abundente specii de pe planetă.
Studiul privind particulele de microplastic din râuri, publicat în jurnalul Global Change Biology, a analizat excremente şi hrană regurgitată de exemplare de mierlă de apă din 15 zone riverane din sudul Ţării Galilor. Oamenii de ştiinţă s-au declarat uimiţi de rezultate. Ei au descoperit că aceste păsări, care se hrănesc cu insecte de râu, consumă aproximativ 200 de particule de plastic pe zi. Majoritatea erau fibre, iar un sfert dintre aceste particule erau mai mari de 500 microni. De asemenea, echipa de cercetători a descoperit că păsările ofereau mii de astfel de fibre de plastic drept hrană puilor din cuiburi. O cercetare realizată anterior a relevat că jumătate dintre insectele din râuri conţineau fragmente de microplastic.
Profesor Steve Ormerod de la Universitatea Cardiff, cel care a condus studiul publicat în Global Change Biology, a declarat că aceste concluzii sunt reprezentative pentru "modul în care această problemă a poluării s-a strecurat printre noi".
"Mierlele de apă sunt singurele păsări cântătoare din lume capabile să se scufunde şi să se hrănească cu insecte de râu, dar această adaptare minunată înseamnă, totodată, că nu au scăpare din această poluare", a adăugat specialistul. Impactul particulelor de microplastic asupra sănătăţii păsărilor nu este încă înţeles. "Este imperativ să înţelegem dacă microplasticul se adaugă celorlalte probleme legate de poluare care afectează mierlele de apă şi alte organisme de râu şi să utilizăm aceste informaţii pentru acţiuni reparatorii", a adăugat Ormerod.
Editor: B.P.
