Video Sărbători de iarnă cu temperaturi de Paște. Crăciunul cu zăpadă ar putea deveni doar o amintire
De Crăciun am avut parte de temperaturi mai degrabă ca de Paște. Ultimele patru zile au fost cele mai calde din luna decembrie. În anumite orașe, termometrele au indicat ieri 10 grade Celsius. Meteorologii spun că temperaturile sunt cu 10-15 grade mai mari decât normalul termic al perioadei. Crăciunul de altădată cu zăpadă până la genunchi sau chiar până la brâu a rămas, astfel, doar o amintire, iar situația nu este mai bună nici în alte părți ale lumii. În Montreal, de exemplu, s-au înregistrat 13 grade Celsius ieri, un record pentru acest oraș din Canada. Este al treilea Crăciun consecutiv fără zăpadă în regiune și o diferență uriașă față de sărbătorile de acum 40 de ani, când au fost minus 32 de grade.
Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, spune că 2020 a fost un an deosebit din mai multe puncte de vedere - pe de-o parte din cauza fenomenelor extreme care au avut loc la intensități din ce în ce mai mari și, pe de altă parte, ca urmare a pandemiei de coronavirus care a scăzut, cu sacrificii foarte mari și neprevăzute, emisiile de carbon cu circa 6-7%.
„A fost un an deosebit dar cred că cel mai important în afară de fenomenele severe a fost schimbarea în bilanțul carbonic la nivel global, iar asta datorită pandemiei. Există un studiu care a fost publicat acum câteva săptămâni și care asta analiza – ce s-a întâmplat cu emisiile de carbon, ce am emis noi până în 2019, ce am extras din atmosferă, și au făcut și predicții pentru anul 2020.
Practic, pandemia a dus la o scădere a nivelului de carbon din atmosferă, cu aproximativ 6,7%. În oricare dintre anii anteriori o astfel de scădere ar fi fost o scădere extraordinară, un eveniment deosebit. Însă anul acesta pandemia a schimbat puțin lucrurile pentru că am avut acele perioade de lockdown, iar asta a însemnat mai puțin trafic aerian, mai puțin trafic rutier, am redus poluarea, am redus emisiile de carbon și în felul acesta avem cumva un semnal despre ce se va întâmpla în viitor. Și anume, dacă am reuși să reducem în fiecare an emisiile cu 6-7%, așa cum s-a întâmplat anul acesta din cauza pandemiei, anul acesta cu un sacrificiu foarte mare, atunci până în 2030 am fi în normele impuse de Convenția de la Paris, anume să păstrăm temperatura medie globală undeva la 1,5 grade Celsius.
Consecințele dacă nu reușim să facem acest lucru sunt destul de mari. Fenomenele extreme de tipul incendiilor de pădure din California, valul de căldură din Siberia, numărul crescut de uragane din Atlantic, fenomene severe în Europa și, de altfel, oriunde pe glob, vor crește. Frecvența lor de apariție și intensitatea vor crește. Valurile de căldură vor deveni mai lungi, vor dura mai mult timp, temperaturile vor fi mai ridicate. Ne așteptăm ca în viitor condițiile care duc la apariția fenomenelor severe să fie mai frecvente. Ne așteptăm ca până în 2100, în anumite scenarii climatice să observăm mai multe fenomene severe, în special în partea noastră de Europă – probabil mai multe tornade, mai multe furtuni cu grindină, mai multe furtuni cu vânt intens. Dacă nu am produce schimbarea în următorii ani, schimbarea pe care, cumva, pandemia a impus-o.
Deja avem semnale despre ce se va întâmpla în viitor. Vedem regiuni care sunt supuse secetei, de exemplu. Vedem fenomene ciudate în Arctica, perioada asta cu încălzire accentuată din Siberia e un eveniment clar atribuit schimbărilor climatice, sunt studii în acest sens. Este un eveniment care nu s-ar fi produs, o încălzire accentuată din ianuarie până în iuni în Siberia nu s-ar fi produs în absența schimbărilor climatice. Un astfel de eveniment este estimat că se produce o dată la 80.000 de ani, însă schimbările climatice o să ducă o creștere a frecvenței de apariție.
Ne așteptăm ca până în 2100 dacă nu facem nimic, dacă lucrurile vor continua exact ca și până acum, atunci ne așteptăm ca un astfel de eveniment să apară o dată la 130 de ani. În continuare pare un eveniment foarte rar, desigur, dar dacă ne gândim că în regiunea respectivă avem permafrost, deci solul care rămâne înghețat permanent, dar pentru că am avut perioadă de încălzire cum am avut anul acesta, deci șase luni de încălzire – solul se dezgheață, permafrostul se dezgheață, afectează infrastructura, dar, în plus, eliberează metan”, a spus Bogdan Antonescu la Digi24.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
