Oamenii de știință știu de mult timp că creierul nostru are nevoie de somn pentru a rememora evenimentele zilei, pe care le transformă în aminitiri pe termen lung. Studenților li se spune adesea să învețe chiar înainte de a merge la somn pentru a avea cunoștiințe mai bune a doua zi. Însă, modul exact în care creierul ne păstrează amintirile nu este înțeles în totalitate.
Acum, pentru prima dată, microelectrozi plantați în creierul a două persoane cu paralizie senzorială și motorie arată cum neuronii creierului acționează în timpul somnului pentru a rememora amintirile noastre pe termen scurt, pentru a le transforma în amintiri permanente, se arată într-un studiu publicat în revista Cell Reports, citat de CNN.
„Acest studiu este fascinant”, a spus dr. Richard Isaacson, care conduce clinica de prevenire a bolii alzheimer, Weill Cornell Medicine si spitalul New York-Presbyterian.
„În ciuda a zeci de ani de cercetare, rămâne oarecum neclar modul în care amintirile „pe termen scurt” se depun pentru a deveni amintiri „pe termen lung” care pot fi rememorate mai târziu”, a declarat acesta. „Utilizarea unei interfețe creier-computer este un mod interesant de a studia memoria, deoarece poate înregistra tiparele de activitate ale celulelor creierului”, a completat Isaacson.
Studiul a fost realizat la BrainGate, un consorțiu de cercetare academică compus din Universitatea Brown, Universitatea Stanford și Universitatea Case Western Reserve.
Braingate a petrecut ultimii zeci de ani dezvoltând interfețe creier-computer care permit persoanelor cu scleroză laterală amiotrofică și alte boli neurologice sau leziuni cerebrale, să folosească semnalele creierului pentru a utiliza computerul, brațe robotizate dar și alte dispozitive.
La Braingate, chirurgii au implantat o serie de microelectrozi pe partea de sus a creierului a două persoane cu paralizie senzorială și motorie și au încercat să folosească gândurile lor, precum gândul că își mișcă mâna, pentru a mișca brațe robotice. Prin cartografierea modului în care se comportă neuronii în timpul gândirii, „decodorul” poate transpune gândul în vorbire sau în acțiune prin intermediul membrelor protetice atașate sau a dispozitivelor robotice.
În studiu, celor două persoane cu dispozitive implantate li s-a cerut să doarmă, pentru a înregistra activitatea neuronală în timpul somnului. Înainte de se culca, au jucat un joc de secvență, modelat după jocul electronic Simon din anii 1980, în care jucătorii sunt rugați să repete aceeași ordine de mișcări ușoare pe care jocul tocmai o afișase.
Rezultatele au arătat că în timpul somnului activitatea neuronilor era identică cu cea înregistrată în timp ce cei doi subiecți jucau efectiv jocul. Creierul lor a continuat să joace Simon după ce au adormit, înlocuind aceleași modele din creierul lor la nivel neuronal, au concluzionat autortii studiului.
„Acest lucru susține ideea că pentru a optimiza funcția de memorie și învățare, oamenii trebuie să acorde prioritate activităților odihnitoare. Un somn adecvat cel mai important pentru a menține creierul nostru la performanțe maxime”, a spus doctorul Isaacson.
