MAE cere guvernului de la Budapesta să se disocieze de declarațiile liderului Jobbik privind autonomia maghiarilor
Actualizare 13.10. Reacții la declarațiile liderului Jobbik au venit și din partea PSD. Vicepreședintele partidului, Mircea Dușa, care este și ministru al Apărării, a spus că astfel de declarații trebuie respinse cu fermitate și, pe de altă parte, nici nu trebuie să fie luate în considerare pentru că nu respectă nicio normă europeană.
___________________________
„În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral”, se arată în comunicatul MAE.
„ Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general”, mai spun oficialii ministerului de Externe.
Comunicatul arată că MAE „este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României”.
De asemenea, ministerul „aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri”.
Comunicatul MAE vine după ce Vona Gabor a declarat că „disputa” privind autonomia secuimii „nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”.
„Dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a mai spus Vona Gabor, citat de Mediafax.
Propunere legislativă „pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist”
În acest context, deputatul PSD Bogdan Diaconu spune, într-un comunicat, că solicită MAE declararea liderului Jobbik Vona Gabor persona non-grata, menţionând totodată că va depune la începutul sesiunii parlamentare o propunere legislativă „pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist”.
„Prezentul proiect de lege pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist propune adoptarea unor măsuri ferme și directe de a opri virulența activităților extremiste care se desfășoară pe teritoriul național. Manifestările de acest tip au început să-și facă simțită prezența în urmă cu câțiva ani, iar în timp au devenit adevărate pelerinaje ale personajelor și organizațiilor care luptă deschis împotriva statului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, așa cum este el definit de art. 1 alin. 1 din Constituția României”, susține Bogdan Diaconu.
„Proiectul de lege dorește să ofere autorităților instrumentul legal de a face respectată Constituția României pe teritoriul statului român în ceea ce privește pilonii săi fundamentali. Până în prezent, autoritățile române au asistat neputincioase la dezvoltarea rapidă și virulentă a mișcărilor și mesajelor anti-statale, cu aport străin, din cauză că nu dețineau formula legală specifică și dedicată prin care asaltul activităților anti-constituționale să poată fi oprit”, consideră deputatul PSD.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor având statut diplomatic.
„În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob, şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, arată MAE.
„Astfel, conform acestui act normativ, în cazul faptelor descrise şi incriminate de acesta, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror. Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice”, precizează MAE.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
