Sindicaliștii din administrație au vorbit luni cu Bolojan. Care sunt concluziile
Sindicaliştii din administraţie au protestat luni în Capitală, nemulţumiţi de măsurile anunţate de Executiv, acuzând că vor duce la un blocaj generalizat în acest sector de activitate. Ulterior, reprezentanţii sindicatelor au fost invitaţi la discuţii cu premierul Ilie Bolojan.
Potrivit unui comunicat al Executivului, prim-ministrul a subliniat importanţa dialogului şi a evidenţiat provocările financiare cu care se confruntă România, insistând asupra necesităţii unei planificări corecte a personalului din administraţie şi a unui management responsabil al resurselor publice.
„Reprezentanţii sindicatelor şi-au exprimat deschiderea pentru reformă, dar au cerut continuarea discuţiilor şi un parcurs legislativ clar, menţionând că sunt dispuşi să amâne orice acţiune de protest, cu condiţia dialogului constructiv.
Premierul a lăsat deschisă posibilitatea continuării consultărilor cu partenerii sociali, subliniind importanţa colaborării pentru o reformă administrativă echilibrată şi sustenabilă”, transmite Guvernul.
La întâlnire au participat, din partea Guvernului, premierul Ilie Bolojan, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, şi ministrul Dezvoltării, Attila-Zoltan Cseke.
Din partea sindicatelor au participat reprezentanţi ai Federaţiei Columna-SCOR, Lucian-Ciprian Puiu, Sindicatului Naţional SCOR, Dan Cârlan, Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie - FNSA, Bogdan Şchiop, Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală, Eugen Tone, Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Locală SEDLEX, Răzvan-Claudiu Bordeanu, Federaţiei PUBLISIND, Radu Florian, Federaţiei Sindicatelor Democratice din România, Voinea Negoiţă, şi Uniunii Sindicatelor Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual FORŢA LEGII, Ringo Dămureanu.
Ce vor sindicatele
La începutul lunii, sindicatele din administrația publică anunțau declanșarea unor acțiuni comune de protest față de propunerile de reformă ale Guvernului, avertizând că măsurile „creează premisele unui blocaj generalizat” și sunt adoptate „fără dialog social real”.
„În cazul în care Primul-ministru nu va renunţa la politicile adoptate din pix și fără fundament real, protestele organizaţiilor noastre vor continua şi se vor radicaliza, culminând cu greva generală în sector, pentru ca drepturile şi interesele legitime ale angajaţilor în faţa unor măsuri abuzive, care amenință stabilitatea funcției publice și calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, trebuie apărate”, transmiteau atunci organizațiile.
Organizațiile solicită:
„1. Consultarea reală a organizațiilor sindicale înainte de adoptarea Pachetului nr. 2 de măsuri – care, în prezent, conţine reglementări arbitrare, nefundamentate și cu efecte grave asupra administrației publice, funcţiei publice şi funcţionării instituţiilor.
2. Respectarea drepturilor fundamentale: la muncă, la stabilitate și carieră în funcția publică, la condiții de muncă decente, la negociere colectivă și autonomie locală.
3. Eliminarea mandatelor temporare și a testărilor periodice impuse funcționarilor publici, măsuri care ar conduce la politizarea administrației și la destabilizarea resursei umane.
4. Respectarea stabilității și predictibilității funcției publice, prin respingerea modificărilor la Codul administrativ ce încalcă dreptul constituțional la muncă, în special cea privind crearea forțată a jumătății de funcționar public pe posturi ocupate.
5. Analize reale de impact social și financiar înaintea oricărei reduceri de personal, incluzând efectele asupra contribuțiilor sociale, veniturilor bugetare, șomajului și costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciilor publice.
6. Renunțarea la intenția de a stabili 'meniul pentru săraci' – o grilă de salarizare discriminatorie pentru personalul din unitățile administrativ – teritoriale cu venituri reduse din impozite și taxe locale, cu încălcarea principiului 'la muncă egală – salarizare similară' prevăzut în Carta Socială Europeană, precum și a principiului creării procedurilor de egalizare financiară, prevăzut în Carta Europeană a Autonomiei Locale”, se arată în scrisoarea înaintată de șapte federații sindicale.
