România, pe ultimul loc în UE la folosirea instrumentelor de inteligență artificială. Specialist: „Este nevoie de educație digitală”
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de inteligență artificială (AI) generativă, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit astfel de tehnologii, mult sub media UE.
Inteligența artificială generativă este o tehnologie capabilă să creeze conținut nou, respectiv texte, imagini, cod de programare, videoclipuri sau alte tipuri de date, pe baza modelelor învățate din volume mari de informații existente. Utilizarea sa presupune o interacțiune directă, sub forma unor întrebări sau instrucțiuni.
La nivel european, 32,7% dintre persoane au utilizat instrumente de AI generativă în 2025. Majoritatea le-au folosit în scopuri personale (25,1%), în timp ce 15,1% le-au utilizat pentru muncă și 9,4% pentru educație.
Datele provin din statisticile privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către persoane fizice, publicate marți, 16 decembrie, de Eurostat.
Diferențe majore între statele membre
Utilizarea AI generativă este semnificativ mai ridicată în statele din nordul și vestul Europei. Danemarca conduce clasamentul, cu 48,4% dintre persoane folosind astfel de instrumente, urmată de Estonia (46,6%) și Malta (46,5%).
La polul opus se află România (17,8%), Italia (19,9%) și Bulgaria (22,5%), state care rămân mult sub media europeană.
Specialiștii consultați de DigiEconomic arată că poziționarea României pe ultimele locuri în Uniunea Europeană este determinată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără nivelul scăzut de digitalizare și birocrația excesivă, care presupune volume mari de documente și interpretări de nuanță pe care instrumentele AI nu le pot gestiona eficient fără un nivel avansat de antrenare. La acestea se adaugă o reticență generală generată de lipsa unor reglementări clare, atât la nivel european, cât și național.
„În același timp, investițiile în acest domeniu sunt reduse, România situându-se printre ultimele state din UE în ceea ce privește finanțarea proiectelor de inteligență artificială. În prezent, utilizarea AI este predominant orientată spre divertisment, fiind folosită într-o măsură limitată ca instrument de lucru, atât în sectorul public, cât și în mediul privat.
Este necesară accelerarea procesului de digitalizare, astfel încât inteligența artificială să poată aduce beneficii reale, fără a fi nevoie de procesarea manuală a unor volume mari de documente. Totodată, este nevoie de un efort susținut de educație digitală, pentru ca utilizatorii să înțeleagă și să valorifice potențialul real al AI. Exemplele din alte state arată că investițiile consistente în dezvoltare și integrarea tehnologiilor AI în viața de zi cu zi și în mediul de afaceri pot produce beneficii economice semnificative”, a declarat un specialist în imagine generativă, pentru DigiEconomic.
Accesul la internet, în creștere, dar cu decalaje
În ceea ce privește infrastructura digitală, datele Eurostat arată că, în 2025, cele mai ridicate rate de conectare a gospodăriilor la internet au fost raportate în Olanda și Luxemburg (99%). La polul opus se află Grecia (89%) și Croația (88%).
Comparativ cu 2015, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere a conectivității (+34%), urmată de România (+28%) și Cipru (+26%). Creșteri semnificative au fost raportate și în Turcia (+27%) și Serbia (+26%), printre țările candidate la aderarea la UE.
De ce nu folosesc europenii internetul
Pentru prima dată, sondajul TIC din 2025 a analizat motivele pentru care unele persoane nu utilizează internetul. La nivelul UE, principalul motiv invocat a fost lipsa nevoii (3%), urmat de dificultatea de utilizare (2%).
Cele mai ridicate procente ale persoanelor care nu simt nevoia de a utiliza internetul au fost înregistrate în Bulgaria (9%), Grecia (8%) și Polonia (7%).
