Românii decid viitorul țării la alegerile prezidențiale. De ce sunt importante pentru economie
Românii merg duminică la vot pentru a alege noul președinte al țării. Scrutinul este crucial pentru direcția României în următorii ani, dar și pentru economie și, implicit, pentru bunăstarea cetățenilor. Alegerile au loc într-un moment nu tocmai propice pentru economie.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și riscă să îi fie blocate fondurile europene din cauza întârzierii reformelor. Indiferent cine va câștiga alegerile, nu va avea parte de o luna de miere, pentru că în România sunt probleme care cer măsuri urgente.
Deși președintele are atribuții limitate în ceea ce privește economia, poate influența totuși mersul acesteia și deciziile pe care le ia Guvernul.
Unul dintre cele mai importante roluri ale președintelui este desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul, dar numai după ce acesta a obținut votul de încredere în Parlament. Astfel, prin susținerea unui premier cu o anumită viziune economică, șeful statului poate influența indirect politica economică a țării.
De asemenea, președintele poate cere Parlamentului reexaminarea unei legi, o singură dată. Totodată, el poate să sesizeze Curtea Constituțională pentru verificarea legilor înainte de promulgare.
Președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită, inclusiv din domeniul economic.
Reducerea deficitului, prioritatea noii administrații de la București
Noul președinte și Guvernul pe care îl va numi vor veni la putere într-un moment în care țara trece printr-o criză bugetară, după cum recunoștea președintele interimar în urmă cu doar câteva zile.
După ce a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, adică a cheltuit cu 152,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat, România ar trebui să-și reducă deficitul la 7% din PIB în acest an. Însă, după primele trei luni, diferența dintre cheltuieli și venituri este de 2,28% din PIB, iar informațiile Profit.ro, neconfirmate încă oficial, arată că execuția bugetară în perioada ianuarie-aprilie indică un deficit de 2,94% din PIB.
Dacă lucrurile vor continua pe aceeași linie, deficitul bugetar se va duce până la finalul anului spre 10% din PIB, în loc să scadă la 7%.
Prin urmare, prioritatea noii Puteri de la București va fi de a reduce deficitul bugetar. Un lucru deloc simplu.
În primele trei luni, aproape două treimi din cheltuielile statului au fost din categoria celor rigide, adică nu se pot reduce ușor.
Aici intră cheltuielile cu asistența socială, din care cea mai mare parte reprezintă pensii, cheltuielile cu salariile bugetarilor și cele cu dobânzile, care, în total, se ridică la 118,27 de miliarde de lei. Asta înseamnă 64% din totalul cheltuielilor.
Totodată, ar fi de preferat ca statul să nu se atingă de investiții, care au fost sacrificate în anii anteriori, când autoritățile trebuiau să taie din cheltuieli. Iar acestea sunt de puțin peste 25 de miliarde de lei, adică 13,5% din total.
În aceste condiții, spațiul de reducere a cheltuielilor e limitat, iar noii decidenți vor trebui să crească încasările. De obicei, prima reacție a guvernanților e să promită că reduc evaziunea. Dar pentru asta e nevoie de timp, și, dacă ne uităm la istoricul României, puțin probabilă.
Așadar, soluția rămasă e majorarea taxelor. Printre măsurile vehiculate până acum, dar niciodată confirmate oficial, se numără creșterea impozitului pe proprietate și a celui pe dividende, dar și majorarea impozitului pe profiturile microîntreprinderilor. Dar efectele acestora s-ar vedea pe deplin abia anul viitor, iar Guvernul are nevoie de bani acum.
Prin urmare, singura măsură cu impact imediat este creșterea TVA, deși aceasta a fost respinsă de cei doi candidați rămași în cursa pentru scaunul de la Cotroceni.
Fondurile europene, o nucă tare pentru Guvern
Reforma fiscală întârziată, la care s-a adăugat și criza guvernamentală, pun în pericol și atragerea fondurilor europene. Dacă noul Guvern nu ia rapid măsuri, Comisia Europeană ar putea decide suspendarea fondurilor europene.
Noii locatari de la Palatul Cotroceni și de la Palatul Victoria trebuie să salveze și banii din PNRR. Suntem în pericol de a pierde peste 13 miliarde de euro, care se află într-un proces dificil de renegociere cu Comisia Europeană.
Asta în condițiile în care anul trecut România nu a atras niciun euro din acest program din cauza lipsei reformelor. Ultimii bani din PNRR au intrat în septembrie 2023, pentru Cererea de plată numărul 2, depusă în decembrie 2022.
Cererea de plată numărul 3, care are o finanțare de 2,4 miliarde de lei, va fi plătită parțial. România va încasa, la sfârşitul lunii mai, 1,3 miliarde de euro. Unul dintre jaloanele neîndeplinite este cel care vizează pensiile speciale, iar România are la dispoziție mai puțin de șase luni pentru a îndeplini celelalte cerinţe, astfel încât să primească întreaga sumă de bani.
Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, care trebuia depusă în septembrie 2024, nu va putea fi transmisă Comisiei Europene înainte de renegocierea PNRR. Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene estimează că documentul va fi trimis la Bruxelles în luna iulie.
Asta face ca și următoarele două cereri de plată să întârzie periculos de mult. Cererea de plată numărul 5, în valoare de patru miliarde de euro, ar fi trebuit depusă în martie 2025, iar Cererea numărul 6, în valoare de trei miliarde de euro, în septembrie 2025. Potrivit reglementărilor actuale, toate investițiile prin PNRR trebuie să fie gata până la 31 mai 2026, altfel autoritățile române trebuie să pună restul de bani pentru finalizarea lor.
Până acum, România a încasat 9,1 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro, Cererea de plată numărul 1, cu o valoare de 2,56 miliarde de euro, și Cererea de plată numărul 2, de 2,75 miliarde de euro. În total, România are la dispoziție prin acest program 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi).
Măsurile pentru ținerea sub control a deficitului bugetar și cele care să permită accesarea în totalitate a banilor europeni sunt vitale pentru stabilitatea finanțelor publice. Prin urmare, agențiile de evaluare financiară așteaptă deciziile autorităților, iar de credibilitatea acestora depinde ratingul de țară al României. În cazul în care aleșii nu vor convinge, agențiile de rating vor retrograda ratingul în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții. Asta va duce automat la o creștere a dobânzilor cu care se împrumută România.
