News Alert România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit la ECOFIN
România a primit joi, 13 noiembrie, aprobarea oficială pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles.
Țara noastră a fost reprezentată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a participat la întâlnirile decisive cu partenerii europeni.
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană”, a declarat ministrul Nazare.
Acesta a subliniat că renegocierea PNRR a început cu peste un an în urmă și a fost continuată de trei guverne succesive, fiind un proces complex, dar necesar pentru a menține fondurile europene la nivelul maxim alocat României.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Traficul din Iuliu Maniu, în centrul unui nou proiect. Sectorul 6 vrea să ducă Pasajul Ciurel până la Centura Capitalei
Ce aduce nou planul revizuit
Versiunea actualizată a PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care:
- 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi (fonduri nerambursabile);
- 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi;
Planul este structurat în șase cereri de plată, dintre care trei au fost deja transmise către Comisia Europeană.
Una dintre cele mai importante schimbări este simplificarea structurii planului, menită să reducă presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumut.
Totodată, numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua nivelul de ambiție al reformelor asumate.
„Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești”, a explicat ministrul Finanțelor.
Ce proiecte vor fi finanțate
Modificările din planul revizuit au vizat în principal:
- eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare;
- mutarea unor proiecte performante din componenta de împrumut în cea de grant;
- introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat.
Printre acestea se numără:
- capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, menită să sprijine antreprenorii locali și proiectele de infrastructură;
- achiziția de ambulanțe noi pentru Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
România a încasat deja 10,7 miliarde de euro din fondurile PNRR și urmează să mai primească aproximativ aceeași sumă până la sfârșitul anului 2026.
Ministrul Nazare a subliniat că relansarea economică depinde de atragerea integrală a fondurilor europene disponibile, atât prin PNRR, cât și prin programele de coeziune.
În cadrul aceleiași reuniuni ECOFIN, au fost aprobate și planurile revizuite ale altor state membre: Luxemburg, Belgia, Estonia, Croația și Slovacia.
Agenda întâlnirii de la Bruxelles a inclus, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, precum reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității (ETD).
Reforma vamală europeană: măsuri pentru comerțul online
Miniștrii de finanțe europeni au ajuns la un acord privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la importurile de bunuri.
România a susținut această măsură, considerând-o esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor din taxe vamale și TVA.
Eliminarea pragului de 150 de euro va permite o colectare mai eficientă a veniturilor la buget și o concurență mai echitabilă între comercianții locali și cei din afara Uniunii Europene.
Ce urmează pentru România
Aprobarea PNRR revizuit reprezintă un pas decisiv pentru accelerarea investițiilor publice și implementarea reformelor economice.
Următoarele luni vor fi esențiale pentru transmiterea noilor cereri de plată și respectarea jaloanelor stabilite până la finalul anului 2026.
România are acum la dispoziție un plan mai flexibil, cu investiții mai bine direcționate, menit să sprijine digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și tranziția verde.
