De la câini care recunosc sute de cuvinte până la primate care comunică prin simboluri, cercetătorii au testat cât de bine pot animalele să înțeleagă limbajul uman. Noile studii aduc dovezi surprinzătoare despre capacitățile cognitive ale necuvântătoarelor, relatează Live Science.
Cercetările recente arată că unele animale pot învăța să recunoască cuvinte, simboluri și chiar structuri de bază ale limbajului uman.
La începutul secolului XX, un cal celebru numit Clever Hans a devenit faimos în Germania pentru presupusa sa capacitate de a înțelege limba germană, de a spune ora și de a rezolva probleme de matematică. Însă o investigație independentă a demonstrat că animalul nu făcea decât să reacționeze la indicii subtile din limbajul corporal al antrenorului, fără a înțelege cu adevărat limbajul sau conceptele matematice.
Oamenii de știință continuă să testeze limitele înțelegerii limbajului la animale, iar exemplele din trecut, precum Clever Hans, arată cât de complexă este această misiune.
Studiile din anii ’60 și ’70 privind limbajul la animale, desfășurate pe primate, păsări, delfini și alte specii, au fost ulterior criticate de sceptici care susțin că animalele nu făceau decât să imite comportamentul antrenorilor. Deși multe animale sunt capabile să recunoască tonul vocii și gesturile, este neclar dacă pot înțelege sensul cuvintelor sau trăsături mai complexe, cum ar fi gramatica.
Totuși, cercetări recente sugerează că, prin antrenament, unele animale pot recunoaște sunetul și sensul unor cuvinte specifice.
„Oamenii sunt speciali în multe privințe, iar limbajul este cu siguranță unic pentru specia umană, dar cred că, din ce în ce mai mult, descoperim asemănări surprinzătoare între sistemele de comunicare ale animalelor și ale oamenilor”, a declarat Simon W. Townsend, profesor de antropologie evolutivă la Universitatea din Zürich.
Primatele și comunicarea prin simboluri
Un exemplu celebru este Koko, o femelă gorilă care a învățat aproximativ 1.000 de semne dintr-o versiune modificată a limbajului semnelor american (ASL) și putea înțelege peste 2.000 de cuvinte în limba engleză.
Mai recent, Kanzi, un mascul bonobo care a trăit între 1980 și 2025, a fost considerat cel mai avansat în ceea ce privește abilitățile de comunicare. Kanzi folosea o tastatură cu 200 de simboluri pentru a comunica cu îngrijitorii săi, exprimând concepte precum obiecte, acțiuni, locuri sau nume proprii. Potrivit lui Townsend, care a lucrat direct cu bonobo-ul, Kanzi „a învățat comunicare simbolică, ceea ce este o caracteristică a sistemului de comunicare al unei alte specii.”
Studiile au arătat că Kanzi putea aranja simbolurile într-o ordine corectă mai frecvent decât întâmplător, dar unii cercetători rămân sceptici cu privire la capacitatea lui de a înțelege sintaxa. În plus, într-un studiu din 1993, Kanzi a reușit să execute corect, în 3 din 4 cazuri, sarcini formulate în propoziții noi, performând mai bine decât un copil de 2 ani și jumătate.
Câinii și sensibilitatea la vocea umană
Trăind alături de oameni de peste 14.000 de ani, câinii au dezvoltat o sensibilitate deosebită la vocea umană. Un exemplu notabil este Chaser, un border collie care a învățat peste 1.000 de cuvinte. În 2011, un studiu a demonstrat că patrupedul putea distinge între comenzi precum „adu șoseta la minge” și „adu mingea la șosetă”, sugerând o înțelegere de bază a sintaxei.
Profesorul Federico Rossano, de la Universitatea din California, San Diego, a testat capacitățile cognitive ale câinilor folosind panouri cu butoane care redau cuvinte înregistrate. Într-un experiment cu 59 de câini, aceștia au reacționat la cuvinte precum „afară” și „joacă” fără a avea alte indicii contextuale, alergând spre ușă sau luând o jucărie.
Studiul oferă indicii că patrupedele pot recunoaște cuvinte individuale și le pot asocia cu acțiuni, chiar și fără ajutorul gesturilor sau al contextului. Totuși, alte cercetări au arătat că le este greu să distingă cuvinte care diferă doar printr-un sunet, cum ar fi „șezi” și „sezi”.
Rossano a precizat că cercetările sale nu urmăresc să demonstreze că animalele pot vorbi. „Poate că există mai multă minte acolo decât le acordăm noi credit,” a spus el. Profesorul recunoaște că a început studiile cu scepticism, dar experiența i-a schimbat complet perspectiva: „100%”.
Editor : Ș.A.
