Adevăratul preț al medicamentelor

Un șofer beat și fără permis a produs mai multe accidente în București cu o mașină furată

Incendiu la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Momentul în care un traficant de droguri aruncă marfa pe geam

Unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume a fost arestat

După caniculă, furtunile au făcut prăpăd

Momentul în care o balenă răstoarnă o barcă în largul coastei New Hampshire. Cum au fost salvați pescarii de la bord

Cresc sau nu taxele? Anunțul ministrului de Finanțe, Marcel Boloș

Filmul crimei din Brăila, la secundă. Suspectul s-a întors în cabinetul stomatologic imediat după comiterea faptei

CNP pentru cumpărături online. Achizițiile scumpe ale românilor pe internet ar putea fi verificate de Fisc

În vreme ce jucătorii din industrie spun că trebuie luate în calcul şi cheltuielile cu cercetarea care nu a dat niciun rezultat, multe organizaţii consideră că estimările privind costurile sunt umflate nejustificat.

Medicamentele noi nu sunt singurele care au preţuri în creştere. Chiar şi tratamentele generice se scumpesc, uneori fără avertisment. Ziarul britanic The Guardian a descoperit că preţul unui medicament de migrene s-a dublat în toamnă, în vreme ce preţul unui antibiotic generic, tetraciclina, a crescut de 67 de ori din 2013 până în 2014.

În aceste condiţii, asociaţiile de pacienţi, preşedintele american Barack Obama dar şi mai mulţi politcieni din Statele Unite cer mai multă transparenţă din partea companiilor farmaceutice.

Producătorii spun că preţurile medicamentelor trebuie să fie suficient de mari cât să acopere cheltuielile uriaşe cu cercetarea şi dezvoltarea. În 2014, Centrul pentru Studierea Dezvoltării Medicamentelor, din cadrul Universitătii americane Tufts a estimat că lansarea unui medicament nou pe piaţă costă în medie 2,6 miliarde de dolari. Însă mai multe organizaţii, inclusiv Medici Fără Frontiere, au respins la momentul respectiv atât modul în care a fost făcut calculul cât şi rezultatele sale. În cele 2,6 miliarde de dolari au fost incluse şi cheltuielile cu cercetarea eşuată.

Companiile farmaceutice spun că trebuie acoperite cumva şi investiţiile ratate în tratamente care s-au dovedit a fi ineficiente sau periculoase. Prin urmare, factura eşecului este inclusă în preţul medicamentelor ajunse pe piaţă. Dar şi costurile cu licenţierea unui medicament de către autorităţi. Însă unele dintre cele mai scumpe medicamente, cele pentru bolile incurabile, au costuri mai mici de autorizare, deoarece sunt lăsate să intre pe piaţă mai rapid, cu teste clinice mai puţine.

Inclusiv unele companii farmaceutice sunt sceptice în ceea ce priveşte estimările privind costul dezvoltării şi lansării unui tratament nou. Citat de revista The Economist, şeful Glaxo Smith Kline, Andrew Witty, dădea de înţeles în 2013 că dezvoltarea unui medicament poate fi mai ieftină de un miliard dolari. Witty spunea că industria farmaceutică este capabilă să facă cercetare mai eficientă, ceea ce ar diminua considerabil cheltuielile pe care companiile le invocă atunci când scumpesc medicamentele sau când le vând de la început la un preţ ridicat. Aşadar, pacienţii şi autorităţile ar trebui să afle înainte de toate nu cât costă lansarea unui medicament nou, ci cât ar putea costa dacă producătorii ar lucra mai eficient.

Dar pentru moment, companiile sunt concentrate să blocheze propunerile legislative care le-ar putea obliga să îşi publice formulele de calcul al preţurilor. Încearcă să obţină pentru aceste informaţii statutul de secret industrial.