O inițiativă legislativă pe care o susținem, aceea pentru monitorizarea electronică a persoanelor cercetate penal care au anumite restricții: fie sunt arestate la domiciliu, fie le este interzis dreptul de a părăsi localitatea sau țara, respectiv a persoanelor față de care s-a pronunțat un ordin de protecție, a fost ieri avizată pozitiv de Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități a Camerei Deputaților și de Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților și va fi discutată în curând în plenul Camerei.
Poate cea mai anticipată parte a proiectului de legea e cea de obligare a persoanelor acuzate de agresiune domestică să poarte brățări electronice pentru a preveni contactul cu victima. Cum această idee pare la prima vedere decupată dintr-un film de anticipație, ne propunem să explic de ce nu e deloc fantezistă, ci, dimpotrivă, foarte utilă și chiar necesară.
Unul dintre scopurile proiectului de lege este, în primul rând, protejarea victimelor abuzurilor domestice – și se știe că violența conjugală e la ea acasă, ca să spunem așa, în România. Ideea, în schimb, nu e una autohtonă. La sfârșitul anului trecut, această modalitate de protecție era deja aplicată în SUA și Spania, iar Franța începea să o testeze, după ce fusese testată și în Marea Britanie și Australia.
Brățările localizează potențialul agresor prin GPS, într-un sistem apropiat de al telefoniei mobile, și avertizează potențiala victimă – dar și poliția - atunci când distanța dintre ea și posesorul brățării scade sub o anumită limită. Desigur, obligația purtării unei brățări este stabilită de justiție, pe baza unui ordin de protecție.
Avantajele acestui sistem sunt multiple. În primul rând, potențiala victimă este protejată în timp real, permanent, și evită trauma unei întâlniri directe cu posibilul agresor. În al doilea rând, poliția își poate distribui personalul uman într-un mod mai eficient, odată ce sarcina foarte simplă a localizării revine unui dispozitiv automat, iar acesta o realizează mai eficient decât o persoană calificată. În plus, acest gen de strategie e una în mod clar preventivă, cât timp elimină posibilitatea contactului direct. Iar asta ajunge să protejeze, cumva, posibilul făptaș de propriile impulsuri.
Nu dorim să scuzăm în niciun caz agresorii din astfel de cazuri, dar în calitate de juriști cu experiență practică știm că adesea componenta emoțională e importantă, în cazul lor, la fel cum poate fi vorba de consumul repetat de substanțe și alți factori care determină agresiunea. O brățară electronică are un rol temporizator în astfel de cazuri, iar asta duce la diminuarea impulsului.
La toate aceste argumente se adaugă unul foarte simplu și zguduitor. Se știe că numărul cazurilor de violență conjugală e dramatic de mare în România, dar nici măcar victimele care îndrăznesc să se plângă nu sunt scutite de agresiuni ulterioare. În primele șapte luni ale anului trecut, peste 5.000 de persoane au cerut ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, peste 40% au fost încălcate.
Cu alte cuvinte, măsurile de protecție a victimelor din prezent nu sunt suficiente. Este, în mod clar, momentul să încercăm și strategii noi pentru noi, dar testate în alte părți.
Deputați USR PLUS Andrei Lupu și Oana Murariu
