Cât de reale sunt cifrele pe care ni le oferă Guvernul Dragnea?

Dacă vor fi duse până la capăt majoritatea promisiunilor făcute în campanie și, ulterior, prinse în programul de guvernare, indiferent de cât de fanteziste și nesustenabile ar fi ele, Liviu Dragnea ar putea fi președintele României. Ceea ce unii jurnaliști comentau în editoriale cu titlul de scenariu sau supoziție, iar politicienii discutau la o cafea, a devenit un plan, clar și cert, confirmat de Lia Olguța Vasilescu. Iar această confirmare lămurește unele lucruri și sugerează răspunsul la câteva semne de întrebare.

Zilele trecute, la o oră de maximă audiență, Liviu Dragnea a făcut bilanțul Guvernului său. A venit cu 50 de planșe frumos colorate, din care se revărsau creșterile de venituri, de fonduri europene atrase, de exporturi, investiții străine, locuri de muncă și așa mai departe. Promisiune după promisiune bifată și aproape toți indicatorii pe plus, puținii trecuți pe minus găsindu-și explicații în „greaua moștenire”.

De ce a fost făcut bilanțul primelor 100 de zile de guvernare de către Liviu Dragnea și nu de premierul Sorin Grindeanu? Nu pentru că, din postura de lider al principalului partid aflat la putere, Dragnea ar simți vreo responsabilitate față de alegători. Ci pentru că șeful PSD se străduiește să transmită că dictează ce se întâmplă la Palatul Victoria, pe alocuri după consultarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Dragnea este cel nemulțumit de prestația unor miniștri (Viorel Ștefan și Tudorel Toader), Dragnea cere remanierea direct, nu se încurcă în sugerări, Dragnea își asumă public proiectele cu mare impact social și meritul de a aduce un pic de bunăstare românilor. De ce își dorește Dragnea să fie în tot și-n toate? Pentru că, așa cum a confirmat Lia Olguța Vasilescu, își construiește rampa de lansare pentru 2019. E drept că-l pot încurca unele lucruri, cum ar fi dosarul pe rol în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, dar acestea pot deveni detalii, dacă sunt cărțile jucate cu atenție. Iar aici, știm la fel de bine, se lucrează în Parlament pentru dezincriminarea unor infracțiuni și netezirea drumului.

Acum, că este clară relația de cauzalitate dintre dorința lui Dragnea de a deveni președinte și arogarea tot mai fără perdea a rolului de prim-ministru (rol pe care nu și l-a putut asuma oficial, din cauza buclucașului articol din Legea 90/2001), să ne oprim un pic și asupra semnelor de întrebare iscate de prezentarea bilanțului. După ce planșele și cifrele au fost „digerate”, au apărut, încet-încet, voci care spun că datele prezentate nu ar fi tocmai corecte sau, și mai grav de atât, că actuala putere ar fi modificat unele proceduri și ar fi apăsat unele butoane pentru a obține niște cifre care să o avantajeze. Scop? Unul evident: pentru a induce românilor impresia de performanță și că sunt bani pentru a fi onorate și alte promisiuni, gen creșterea salariilor bugetarilor cu procente de până la 150%. Noutate? Nu tocmai, dacă ne amintim că, în ianuarie, exact când Guvernul lucra la bugetul de stat pe 2017, Comisia Națională de Prognoză a fost acuzată că ar fi „umflat” unii indicatori, începând cu prognoza de creștere a economiei, pentru ca cifrele să se „pupe” cu cele din programul de guvernare PSD-ALDE.

Dar să vedem despre ce semne de întrebare este vorba acum.

Unul se referă la fondurile europene atrase, despre care Dragnea a spus că ar fi înregistrat, în primele trei luni ale anului, o creștere de 899%. „Fonduri europene, aici este cea mai mare creștere (...) Noi vorbim aici de plăți, de euro intrați în România, nu vorbim de prognoze. În trimestrul I 2016, au intrat 298 milioane lei, iar în trimestrul I 2017 au intrat 2,977 miliarde (...) Principalul merit aici este al agriculturii. De ce? Pentru că, așa cum am stabilit în programul de guvernare, una din prioritățile majore ale noastre este să dăm subvențiile în avans”, a fost explicația șefului PSD pentru creșterea fulminantă a cifrei din dreptul fondurilor UE. Ionel Dancă, expert în fonduri europene și fost consilier al lui Dacian Cioloș, a arătat, la scurt timp, că este „un artificiu pur pescăresc” includerea subvențiilor din agricultură în totalul fondurilor europene atrase și că, în realitate, ar fi vorba de o scădere cu 60%. „Acestea nu sunt venituri reale la bugetul general consolidat. Ele doar tranzitează buzunarul statului și pentru prima dată au fost incluse în bugetul statului pentru a face astfel de raportări”, a susținut fostul consilier de stat.

Gelu Ștefan Diaconu, fost membru PNL și șef al ANAF (numit de Victor Ponta în 2013, demis de Dacian Cioloș, în februarie 2016), și-a întețit și el criticile, vorbind despre „minciuna manipulării prin interpretarea datelor oficiale”. Un prim „detaliu” observat de fostul șef al Fiscului: cele 900 de milioane de lei despre care PSD spunea că sunt încasări în plus în februarie 2017 față de februarie 2016 ar fi fost, de fapt, „TVA care nu a fost rambursată agenților economici”. La câteva zile distanță, marți mai precis, pe pagina sa de Facebook, Diaconu aduce Executivului PSD-ALDE trei acuzații grave: „1. ascunde cifrele reale ale colectării; 2. „aranjează” cifrele prin metode care să creeze aparența unei situații favorabile: tăierea dramatică a cheltuielilor cu investițiile și bunuri/servicii, amânarea la rambursarea TVA cuvenită agenților economici (peste 1,5 miliarde lei în trim. I anul acesta), neraportarea distinctă a veniturilor ANAF/bugete locale/fonduri europene, neraportarea la nivelul programat al veniturilor prevăzute în legea bugetului, nemenționarea veniturilor de tip «on-off» etc.; 3. manipulează în comunicarea publică datele parțiale puse la dispoziția mass-media”. De precizat că niciun oficial guvernamental nu a considerat necesar să combată astfel de acuzații grave. Nici măcar printr-un sec comunicat de presă.

În fine, alte semnale au fost lansate de Florin Cîțu, analist economic și senator PNL. Pe lângă „detaliul” reducerii rambursărilor de TVA, acesta a observat că investițiile străine directe nu au crescut, ci au scăzut în primele două luni ale anului 2017, raportat la aceeași perioadă din 2016. Este vorba de 655 milioane euro în 2017 față de 661 milioane euro în urmă cu un an. În prezentarea lui Dragnea, investițiile străine directe apar însă în creștere cu 45%, de la 577 milioane euro în ianuarie-februarie 2016 la 834 milioane euro în ianuarie-februarie 2017. O posibilă explicație pentru diferență ar fi că Florin Cîțu invocă statistica BNR, în timp ce Liviu Dragnea, pe cea a Institutului Național de Statistică, dar diferența atât de mare ar merita și alte explicații.

De fapt, toate aceste acuzații aduse Guvernului PSD-ALDE de cosmetizare a datelor prezentate ar merita niște explicații serioase, nu doar răspunsuri în doi peri despre „apostolii austerității”, „analiștii băsiști” și altele asemenea. Pentru că, altfel, va plana în continuare și se va accentua senzația că actuala putere nu comunică datele reale și că situația este suficient de neagră pentru a justifica un astfel de demers, iar în jocul nebunesc au fost prinse și instituții ale căror statistici ar trebui să fie limpezi precum cristalul și mai presus de orice dubiu.