Editorial Economia României vs. cârcotașii de serviciu. Trei vești bune și una proastă

Data actualizării: 10.01.2023 14:18 Data publicării: 10.01.2023 11:37

Ministrul Energiei

Sebastian Burduja este ministrul Energiei. A fost ales deputat în Parlamentul României și este președinte PNL Sector 1. A lucrat ca expert în dezvoltare la Banca Mondială în Washington D.C. Doctor în economie, absolvent al unui dublu masterat la Harvard University, licențiat al Stanford University.

sebastian burduja la birou — Sebastian Burduja. Foto: Facebook

Fiecare început de an este un bun prilej pentru a privi în perspectivă și, de ce nu, pentru optimism. Noi avem un obicei, pe care eu îl denumesc maladia scepticismului cronic, de a vedea doar lucrurile care nu merg sau se împotmolesc, de a ne concentra pe știrile negative și pe eșecuri. Noroc că sunt alții care ne reamintesc constant că lucrurile merg bine în România.

Zilele trecute, a circulat timid în social media un articol despre „verdictul” specialiștilor de la Harvard care susțin că economia României este a 19-a cea mai complexă şi sofisticată a lumii. O analiză bună și care ne spune multe despre unde trebuie să privim și de unde vine creșterea economică. Și care m-a inspirat pentru acest articol.

Prima veste bună

Investițiile străine directe la finele lunii octombrie însumau 9,399 miliarde euro - date BNR, preluate de cursdeguvernare.ro. Sunt cele mai recente cifre, dar chiar și fără anul complet avem un nivel record care a depășit atât fluxul net al investițiilor directe ale nerezidenților în România raportat pentru întregul an 2021 (8,94 mld. euro), cât și valoarea record obținută înainte de declanșarea crizei economice (9,21 mld. euro în 2008).

În primele zece luni ale anului 2022, investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut cu aproape 21% față de nivelul raportat pentru perioada similară din 2021. În plus, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele zece luni din 2022, cu peste 30%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 6.175 de unităţi, conform datelor centralizate de ONRC și citate de Agerpres.

Iar anul acesta va deveni funcțională și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, în coordonarea prim-ministrului, care avea un rol proactiv în atragerea de investiții străine (și promovare a exporturilor) și va crește considerabil acești indicatori. Despre acest demers am scris încă de la stadiul de idee. Acum avem șansa să o punem în practică, mai ales în contextul regional de securitate, în care România este cap de pod pentru viitoarele eforturi de reconstrucție a Ucrainei, după cum arată și o recentă analiză Reuters.

A doua veste bună

Previziunile economice de iarnă ale Uniunii Europene estimează faptul că România va avea o creștere economică de 4,2 în 2022 și 4,5% în anul 2023 (pe locul 3 în Uniunea Europeană, după Malta și Slovacia).

Specialiștii vorbesc în raport despre finalul anului 2022 cu perspectivă de creștere pozitivă în special în servicii, comerț cu amănuntul, construcții și industrie, dar și despre un nivel puternic al investițiilor, susținute de PNRR și alte fonduri UE. Am spus obsesiv în ultimii ani că nu avem voie să reducem ritmul investițiilor, indiferent cât de aproape este tentația populismului. România asta face, în contextul construcției bugetare pe 2023: investiții, investiții, investiții.

Vă invit să priviți aceste prognoze în contextul general: criza energetică din toată Europa, războiul din Ucraina (și consecințele acestuia pe multiple planuri), tendințele inflaționiste, noua economie din era post-pandemie.

A treia veste bună. Și cea mai importantă

Revin la știrea care a inspirat acest articol. Conform Atlasului de Complexitate Economică realizat de Universitatea Harvard, economia României este a 19-a cea mai complexă şi sofisticată a lumii, estimând o creștere în medie cu 2,9% până în 2030. Ca referință, Polonia (cu care ne place să ne comparăm), cea mai dezvoltată economie din regiune, este pe locul 26 în același clasament. Mai mult, același raport estimează și că PIB-ul per capita va creşte în medie cu 3,5%, iar țara noastră se va poziționa în prima jumătate a clasamentului.

Și pentru că pericolul extremismului nu a dispărut complet la noi și nici profeții anti-UE, mai las aici câteva date interesante: România a primit un imbold semnificativ după aderarea la UE. De pe locul 29 în 2007, după 10 ani în Uniunea Europeană, în 2017 eram deja pe locul 24 și am crescut de la an la an, până la 19 în prezent.

Ce mi-a mai atras atenția în raport, și nu doar pentru că sunt ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este importanța industriei IT&C. Pe care sigur că o știu și o știm cu toții, dar ajută când ne spun și alții. Industria IT și comunicații este de departe cel mai mare contributor la exporturile României, reprezentând 20,41% din fluxul comercial net, urmată de transporturi (12,13%) și autoturisme (6,64%).

Domeniul IT&C are un imens potențial, cu atât mai mult cu cât România astăzi se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește Indicele economiei și societății digitale, celebrul DESI. La ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, avem pe de o parte PNRR, cu o serie de reforme și investiții în transformarea digitală (cloud-ul guvernamental, îmbunătățirea conectivității, creșterea competențelor digitale de bază și a celor avansate, scheme de perfecționare / recalificare a angajaților) și, pe de altă parte, suntem activ implicați într-o serie de programe și parteneriate care vor accelera tranziția către o economie digitală, atât pentru domeniile clasice (servicii publice electronice, cu Republica Moldova), cât și pe zone de avangardă (inteligență artificială, cu SUA, EAU etc.).

În plus, transformarea digitală nu înseamnă doar recuperarea decalajelor, ci și accelerarea inovării în toate ramurile economice. De exemplu, conform aceleiași analize Harvard, doar în agricultură accesul la tehnologii noi de eficientizare și deschiderea către mai multe piețe a dus la o dublare a exporturilor României în perioada 2010-2020 (de la 5,7 la peste 10 miliarde de dolari). Și, în final, toate investițiile în digitalizare și noi tehnologii înseamnă o viață mai bună pentru români. De fapt, pentru asta suntem aici.

Inovare și cercetare - ingredientele (deloc) secrete ale creșterii economice
România inovatoare este unul dintre pilonii despre care am scris în cartea Planul pentru România, publicată în 2020 la editura Litera. Modelul nu e inventat de mine, ci rezultatul a secole de cercetare economică, până la Robert Solow și Paul Romer. Investițiile în capitalul uman și în inovare sunt esențiale pentru creșterea economică a unei țări pentru că generează capacitate endogenă (internă) de creare și valorificare a noilor tehnologii, ceea ce se traduce prin creșterea productivității individuale. Deci, salarii mai mari și condiții mai bune de trai pentru toți românii.

Am scris în cartea mea despre patru modele pe care le putem adapta: Israel, SUA (DARPA), Singapore sau Estonia. Și lucrăm la asta: anul acesta vom lansa Fondul Român de Inovare, pe modelul din Israel, în care statul să investească și să devină acționar în companii cu potențial mare de inovare. Iar analiștii Harvard confirmă că abordarea este corectă. Cum a crescut în clasamentul lor complexitatea economiei românești? Din anul 2000, companiile din România au creat și exportat 51 de produse noi.

Structura economiei românești și know-how-ul acumulat ne oferă oportunități de diversificare. Cheia este să valorificăm succesele existente. Exportăm servicii în IT&C? Ce-ar fi să folosim resursa umană și avantajele competitive (cum ar fi conectivitate) că să generăm intellectual property? Să creăm produse cu valoare adăugată, să inovăm, să găsim soluții la problemele omenirii. Să facem mai multe “companii de produs” și mai puțin outsourcing. O temă pentru 2023 și pentru anii care urmează.

Pentru toate acestea, e nevoie de echilibru și maturitate. Nu avem voie să facem niciun pas greșit, cu atât mai puțin în contextul actual. Și pentru că ținem mai mult cont de ce spun străinii decât de propria intuiție sau chiar de realitate, închei cu o frază și o imagine din raportul Harvard, pe post de material de inspirație pentru ceea ce urmează:

GROWTH CAN BE PURSUED BY LEVERAGING EXISTING SUCCESSES TO ENTER MORE COMPLEX PRODUCTION.

PS. Vestea proastă nu există. Am pus sintagma în titlu doar pentru click-uri. Mai exact pentru click-urile celor bolnavi de scepticism cronic, care abia așteptau un subiect de comentat. Nu înseamnă că totul merge perfect, ci că ajută să ne uităm și la ceea ce facem bine. Măcar la început de an.