“Dacă este nevoie, chemăm toată conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să lucreze azi, la Guvern, pentru că acest act trebuie aprobat astăzi, fiindcă, pentru oamenii aflați în suferință, fiecare zi contează enorm”. Pe un ton paternalist, premierul Marcel Ciolacu s-a angajat să rezolve rapid impozitarea cu 10 la sută a concediilor medicale pentru pacienții oncologici, femeile cu copii bolnavi și proaspetele mămici. Empatia prim-ministrului ar fi lăudabilă, dacă n-ar ascunde o șmecherie electorală: poziționarea ca salvator la limită din crize create chiar de el și guvernul său.
Ideea impozitării concediului medical a aparținut Executivului. Pe rând, premierul și ministrul Finanțelor i-au demascat pe impostorii care profită de legislația laxă pentru a-și umple buzunarele cu bani nemunciți. “Din ce ţin minte, au fost 274.000 de concedii date pentru că ne-a durut spatele. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat şi am fost răciţi”, declara Marcel Ciolacu, fără să precizeze de unde are aceste informații. “În cursul anului 2023, am avut 3.263.000 de concedii medicale, am avut 24 de milioane de zile de concedii medicale acordate și am cheltuit din bugetul de stat 6,9 miliarde de lei. Suntem în situația paradoxală în care cel care stă în concediu medical primește mai mulți bani decât atunci când este la serviciu”, spunea și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ordonanța de urgență emisă de guvern nu făcea însă diferența între strănut și cancer, astfel că pacienții cu afecțiuni grave sau mamele aflate în concediu pre și postnatal intrau sub incidența actului normativ. Când li s-a atras atenția, guvernanții și-au recunoscut greșeala, însă au amânat două luni corectarea ei. Nici măcar în dezbaterea de Parlament nu au vrut să elimine prevederea pentru cele câteva categorii. Rezolvarea trebuie neapărat să vină de la Marcel Ciolacu, premierul-salvator.
Acest tip de guvernare, cu crize artificiale care stresează sau panichează populația, a devenit comun pentru actuala Putere. S-a întâmplat la fel cu limitarea plăților cash, creșterea vârstei de pensionare, deficitul bugetar uriaș care risca să bage țara în faliment sau închiderea supermarket-urilor în week-end. Nu am aflat nici acum de unde a plecat informația că România va pierde procesul Roșia Montană și riscă despăgubiri de până la 6 miliarde de euro. De fiecare, predicțiile înfricoșătoare fie nu s-au adeverit, fie au fost împiedicate să devină realitate prin intervenția prim-ministrului. Greva poștașilor, cu implicații asupra pensionarilor care riscau să nu-și primească banii, a fost rezolvată în câteva ore prin intervenția premierului, care l-a amenințat cu demiterea pe directorul Poștei Române (deși bugetul e administrat de Ministerul Digitalizării). Cristian Pascu, hair-stylist-ul numit la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a fost demis de către Ciolacu după două zile, în urma scandalului public generat de această numire revoltătoare. Premierul a dat vina pe Ministerul de Finanțe pentru nominalizarea lui Pascu, deși decizia finală îi aparținea.
Este posibil ca Marcel Ciolacu să beneficieze de pe urma imaginii de izbăvitor al țării. Efectul este însă unul pe termen scurt. Șocurile aplicate populației, deși mici ca magnitudine, conduc în final la o stare de incertitudine și neîncredere în instituții și autorității. Alegătorii tracasați de imprevizibil s-ar putea îndrepta către formațiunile extremiste și populiste, care își ademenesc cetățenii cu false promisiune de liniște și ordine prin aplicarea dură a legii. Or, în cazul democrației deja viciate din România, alunecarea spre autoritarism este un pericol real, alimentat de o putere incompetentă și incoerentă.
