Editorial Nomazii digitali în România: cum adaptăm piața muncii la noua realitate și dezvoltăm orașe inteligente

Data publicării:
Diana Buzoianu
Diana Buzoianu
Deputat USR
Diana Buzoianu este deputat în Parlamentul României și membră a Comisiei parlamentare pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Este dedicată luptei pentru digitalizare, în prezent fiind implicată în inițiative care vizează răspândirea practicilor digitale atât în sectorul public, cât și în cel privat. Inițiativele sale au scopul de a apropia cetățenii de administrația publică prin dezvoltarea infrastructurilor și a soluțiilor digitale, aceste transformări întărind transparența activității administrației publice.
diana buzoianu
Foto: Arhiva personală

Progresele tehnologice din ultimele decenii au condus la o explozie a folosirii sistemelor informatice în viața de zi cu zi a oamenilor. În același timp, s-a dezvoltat conceptul de smart city, devenit o realitate modernă a celor mai dezvoltate metropole într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Această evoluție a condus la schimbări majore cu privire la modul în care ne desfășurăm activitatea profesională, la modul în care interacționăm cu autoritățile publice, dar și la guvernarea propriu-zisă.

Spre exemplu, în prezent, o parte semnificativă din activitatea profesională a muncilor calificate poate fi desfășurată fără a merge la birou. Taxele și impozitele ar putea fi plătite online, fără a ne deplasa la sediul autorităților - la acest capitol România mai are de îmbunătățit multe lucruri pentru contribuabili. Iar guvernarea este în tranziție, acum și cu ajutorul PNRR, către sistemul de e-guvernare în care demersurile administrative se vor putea desfășura electronic.
Din studiile recente ale pieței muncii, estimările sunt că la final de 2021 aproximativ 51% din muncitorii calificați din întreaga lume își vor desfășura activitatea profesională de la distanță, cu ajutorul tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor.
Așadar, putem spune, cu siguranță, că fenomenul muncii de la distanță va rămâne un trend în creștere chiar și după încheierea pandemiei. Odată ce realitatea aceasta va deveni din ce în ce mai vizibilă va crește, inevitabil, și numărul nomazilor digitali.
Nomadul digital va fi definit în România ca fiind străinul care lucrează în baza unui contract de muncă cu o societate înregistrată în afara granițelor României sau străinul care desfășoară o activitate economică prin intermediul unei societăți înregistrate de el însuși în afara României și care desfășoară activitatea de la distanță, prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Cum vor influența nomazii digitali conceptul de orașe inteligente și e-guvernare?

Din ce în ce mai multe state au început să implementeze măsuri la nivel legislativ sau executiv pentru a atrage nomazii digitali. De ce? Există un potențial uriaș de a atrage resurse financiare pentru economia națională.

În Estonia, Croația, Grecia, Spania și multe alte state europene deja au fost adoptate măsuri legislative privind viza de nomazi digitali. România face, de asemenea, pași în acest sens. Proiectul pe care l-am înregistrat acum câteva luni la Senat a trecut cu vot majoritar de prima cameră și acum se află la Camera Deputaților, cu raport favorabil, urmând să fie pus la vot, cel mai probabil, sesiunea următoare. Deja există zeci de articole la nivel internațional care vorbesc despre potențialul României de a trage acești nomazi digitali.

Dar a avea potențial și a face pasul următor spre a-l aduce la realitate sunt două lucruri total diferite. Și aici intră în discuție legătura dintre nomazii digitali, orașele inteligente și e-guvernare.

Pe măsură ce lumea muncii se schimbă, infrastructura noastră va trebui să țină pasul pentru a fi competitivă. Nomazii digitali deja folosesc instrumentele digitale în viața de zi cu zi, iar ei vor avea așteptări ridicate cu privire la digitalizarea administrației publice.

Pentru a crește în continuare interesul nomazilor digitali de a veni în România, am analizat ce așteptări au lucrătorii de la distanță de la orașele în care aleg să locuiască. Există numeroase site-uri și platforme care adună nomazi digitali din întreaga lume și care clasifică orașele pe baza numeroaselor criterii ce ar putea fi luate în considerare pentru a fi alese ca destinație.

Unul dintre cele mai întâlnite criterii care se regăsesc în toate platformele este digitalizarea serviciilor publice. În acest sens, administrațiile publice trebuie să se asigure că oferă locuitorilor o mai bună calitate a vieții prin accesul la serviciile publice la un click distanță. Asta presupune, automat, inclusiv dezvoltarea unor strategii pentru orașe inteligente, care, evident, să aibă în centrul lor oamenii, iar nu tehnologia care urmează a fi folosită.

În câțiva ani de acum înainte administrația publică de la nivel local sau național va trebui să răspundă la niște întrebări cât se poate de concrete care vor deveni din ce în ce mai apăsătoare: cum poate furniza serviciile publice și cum poate proteja drepturile propriilor cetățeni care lucrează în alte state, dar și ale rezidenților care nu sunt cetățeni ai României, dar au venit din alte state aici, deși continuă să lucreze de la distanță pentru un angajator dintr-un stat terț.

În acest context, guvernele din întreaga lume încep să implementeze noi servicii și politici publice care adresează realitatea curentă unde o mare parte din cetățeni locuiesc și lucrează din străinătate, de la distanță sau prin telemuncă. În timp ce sectorul privat a cunoscut o evoluție mai rapidă în folosirea instrumentelor digitale, domeniul public abia acum începe să adopte măsuri care adresează nevoile reale cu privire la digitalizare. Nomazii digitali care vor veni în România vor impulsiona simplificarea proceselor birocratice, aducând cu ei și un schimb de experiență și cunoștințe din țările de origine.

Mai mult decât atât, există numeroase studii care arată deja înclinația nomazilor digitali către antreprenoriat. Dacă România va reuși să atragă nomazii digitali și va avea un sistem suplu de înregistrare a IMM-urilor, precum și de platforme online de tipul one stop shop pentru antreprenori, va reuși să atragă o categorie nouă de antreprenori care își vor începe aici start-up-urile.

Ajunge să ne uităm în alte state cum au început deja să implementeze măsuri care atrag nomazii digitali. Grecia a reușit, numai anul acesta să primească peste 1500 de nomazi digitali. Este clar că prezența nomazilor digitali va împinge administrația publică locală și națională să implementeze măsuri de a digitaliza serviciile publice, dar și că nomazii digitali vor putea aduce după ei afaceri inovative, mulți dintre aceștia lucrând în IT. Rămâne decizia României ce va face mai departe pentru a fi competitivă în această direcție și dacă va ține pasul cu alte state care deja și-au arătat interesul pentru a atrage nomazii digitali la ei în țară.

Partenerii noștri