Trei scenarii pentru Brexit

Data actualizării: Data publicării:
European Council Convenes As UK Seeks Brexit Delay
Foto: Guliver/GettyImages

După ultima prelungire a calității de membru al Uniunii Europene pentru Marea Britanie, observatorii din întreaga lume se întreabă, pe bună dreptate, de ce Brexitul s-a dovedit a fi un proces atât de dificil. Varianta scurtă de răspuns este că guvernul și parlamentul Marii Britanii încearcă să atingă trei obiective incompatibile: păstrarea integrității teritoriale a țării, evitarea revenirii la o frontieră dură între Irlanda de Nord și Republica Irlanda și obținerea pentru Regatul Unit a dreptului de a-și încheia propriile acorduri comerciale.

Autori: Calum Miller & Emily Jones

European Council Convenes As UK Seeks Brexit Delay
Foto: Guliver/GettyImages

Britanicii încep, în sfârșit, să înțeleagă că doar două dintre aceste obiective pot fi atinse în același timp. Acest lucru înseamnă că există trei scenarii de bază pentru ca Brexitul să progreseze.

Primul scenariu are în centrul său o „uniune a liberului-schimb” care i-ar permite Marii Britanii autonomia asupra politicii comerciale și păstrarea integrității teritoriale în schimbul întoarcerii la o frontieră dură în Irlanda. Autonomia politicii comerciale presupune ca Marea Britanie să părăsească atât uniunea vamală din UE cât și piața unică. În orice caz, la frontiera dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda vor trebui instituite puncte de control vamal. Deși unii au sugerat că noile tehnologii ar putea elimina nevoia unor puncte de control fizice, astfel de tehnologii nu există. Un risc major al acestui scenariu este ca întoarcerea la o frontieră dură să pună în pericol Acordul din Vinerea Mare, din 1998, care a pus capăt deceniilor de violențe în Irlanda de Nord.

Al doilea scenariu ar oferi o soluție la problema irlandeză. Marea Britanie ar putea beneficia de autonomia politicii comerciale fără introducerea unei frontiere dure în Irlanda dacă-și sacrifică integritatea teritorială. Acest lucru ar implica rămânerea Irlandei de Nord în uniunea vamală și în piața unică din UE și stabilirea frontierei în Marea Irlandei, adică între Irlanda de Nord și Marea Britanie.
Problema acestui aranjament este că diferite părți din Regatul Unit ar avea reguli și regulamente comerciale diferite. Nu doar unioniștii din Irlanda de Nord s-ar opune separării de restul Marii Britanii - cu riscul revenirii la o stare de conflict - ci și Scoția ar putea să ceară relații mai strânse cu UE. Iar dacă scoțienii decid să organizeze un nou referendum pentru independență, întregul Regat Unit ar fi în pericol.

În cel de-al treilea scenariu, Marea Britanie ar putea să evite problema irlandeză și să-și păstreze integritatea teritorială, dar ar trebui să renunțe la viziunea unei „Britanii Globale” și să rămână în uniunea vamală și în piața unică. În acest scenariu nu s-ar putea vorbi despre autonomia asupra politicii comerciale. Aceasta este esența proiectului „Piața Comună 2.0” care a fost înaintată Camerei Comunelor.
După exemplul Norvegiei, Marea Britanie ar putea să renunțe la Politica Agricolă Comună și la Politica de Pescuit Comună și astfel să-și diminueze contribuțiile la bugetul UE. Dar tot va trebui să accepte o migrație semnificativă din UE - o linie roșie majoră a taberei Brexit. De asemenea, Marea Britanie ar trebui să rămână sub jurisdicția, chiar dacă indirectă, a Curții Europene de Justiție

Mai mult, nici măcar o uniune vamală simplă cu UE - opțiune care până acum a fost cea mai aproape de a obține o majoritate parlamentară - nu rezolvă trilema Brexit. Chiar dacă îi dă posibilitatea Marii Britanii să controleze imigrația, vor trebui instituite noi puncte de control între UE și Marea Britanie. Ar însemna totodată și ca britanicii să fie excluși de pe piața unică a serviciilor, sector care a reprezentat în 2017 aproximativ 40% din exporturile britanice către UE, și a avut un excedent al balanței comerciale de 28 de miliarde de lire sterline (36 miliarde de dolari).

„Trilema Brexitului” ne arată foarte clar de ce proiectul de acord al Prim-Ministrului Theresa May a fost respins de atâtea ori de Camera Comunelor. Ca acord de ieșire din UE, acesta lasă deschise detaliile relațiilor viitoare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană, însă include un angajament legal de a nu se reveni la o frontieră dură în Irlanda. Acordul lui May scoate din discuție prima variantă de scenariu, cea care prevede o „uniune a liberului-schimb”, însă lasă decizia alegerii între autonomia politicii comerciale și integritatea teritorială pentru etapa următoare a negocierilor pentru Brexit. Această ambiguitate este cea care îi îngrijorează pe mulți dintre parlamentari.

Tabăra dură a susținătorilor Brexit este hotărâtă să obțină autonomia asupra politicii comerciale, ceea ce înseamnă că vor accepta o frontieră în Marea Irlandei. Însă atunci Scoția va cere propriul său acord special vis-à-vis de UE, lucru care va determina un șoc constituțional în Regatul Unit și, probabil, disoluția acestuia. Evitarea acestui scenariu înseamnă sacrificarea autonomiei asupra politicii comerciale în favoarea Acordului din Vinerea Mare și a integrității teritoriale. Însă asta ar deranja tabăra dură pro Brexit și ar putea scinda Partidul Conservator, un risc pe care Theresa May nu a dorit să și-l asume.

Liderii britanici trebuie să înțeleagă că, în toate scenariile, Brexitul presupune compromisuri, iar țara are nevoie urgent de o dezbatere națională pentru a evalua preferințele electoratului. Alegerea este între cele trei scenarii de Brexit și suspendarea completă a procesului de Brexit. Fără o discuție matură și deschisă, Marea Britanie va continua să suporte costurile incertitudinii și a nehotărârii.

Însă o dezbatere adecvată presupune existența unei conduceri eficiente care să identifice opțiunile și să aibă disponibilitate pentru compromis. Pentru ca rănile Brexitului să se vindece, alegătorii vor trebui să lase în urmă politica tranzacțională, tribală și să aleagă lideri dispuși să arate deschidere față de cealaltă parte și să vorbească onest despre compromisuri. Doar printr-un efort comun va reuși Marea Britanie să obțină un rezultat pe care să-l accepte și să-l respecte toate părțile.

Partenerii noștri