După măsurile menite să sprijine mediul de afaceri propuse săptămânile trecute, Uniunea Europeană vine în ajutorul celor care au cea mai mare nevoie în perioada aceasta, persoanele defavorizate.
22,4% din populația Uniunii Europene se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar în România procentul depășește o treime din întreaga populație (conform datelor statistice din 2017, care pot fi consultate aici).
Criza actuală îi afectează mai ales pe acești oameni, care de multe ori sunt invizibili în societate. Distanțarea socială nu este o opțiune în locuințele și cartierele aglomerate și sărace, pierderea locurilor de muncă (majoritatea oricum temporare sau sezoniere) nu face decât să accentueze și mai mult starea de sărăcie, iar discriminarea în ceea ce privește accesul la informații și la serviciile de bază îi plasează într-un risc și mai mare de excluziune socială și de îmbolnăvire.
La nivel european există două mecanisme principale care au ca scop combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: Fondul Social European (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), asupra cărora și grupul Renew Europe a solicitat Comisiei Europene intervenția pentru a răspunde efectelor generate de pandemie.
FEAD susține două tipuri de acțiuni: prima constă în furnizarea de alimente și materiale de bază, iar a doua presupune asistență nefinanciară, nematerială care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.
Am votat azi în Parlamentul European, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare solicitate de grupul Renew Europe, o serie de amendamente la Regulamentul (UE) nr 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), dosar în care am calitatea de raportor din partea grupului Renew Europe. Aceste modificări le vor permite Statelor Membre să modifice programele operaționale astfel încât resursele prevăzute în acestea să poată fi folosite în sprijinirea persoanelor defavorizate care sunt afectate direct de criza actuală.
Cum mai exact? Cea mai importantă modificare este cea prin care Comisia poate aproba o finanțare de 100% dacă este solicitată de Statele Membre pentru Programele Operaționale care răspund efectelor pandemiei COVID-19. De asemenea, sunt introduse câteva prevederi cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, precum posibilitatea de a furniza ajutor alimentar și asistență materială de bază prin intermediul tichetelor electronice.
Cheltuielile cu echipamentele de protecție pentru organizațiile partenere devin și ele eligibile, iar dacă operațiunile derulate prin programele operaționale au fost suspendate din cauza pandemiei, cheltuielile aferente pot fi considerate eligibile în anumite condiții.
Am solicitat Comisiei Europene includerea în categoriile de cheltuieli eligibile și a voucherelor fizice, nu doar a celor electronice, iar propunerea, susținută de grupul Renew Europe, a fost agreată și inclusă în amendamente.
FEAD în România
România este unul dintre principalii beneficiari la nivelul Uniunii Europene ai FEAD, având o alocare financiară pentru Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD) de 518.838.876 de euro.
În 2016, Guvernul Cioloș a adus o serie de modificări la POAD precum: extinderea categoriilor de beneficiari eligibili cu persoanele fără adăpost, preșcolarii din familii sărace și persoanele în situații de criză temporară (de exemplu victime ale violenței domestice) și includerea în POAD a distribuției de trusouri pentru nou-născuți și a meselor calde în cantinele existente.
Pe masa Guvernului se află în prezent un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează POAD (textul ordonanței aici), și anume distribuirea pachetelor alimentare/de igienă rămase în depozitele autorităților locale în urma tranșelor anterioare de distribuție, către persoanele aflate în carantină, izolare și autoizolare. Produsele rămase nedistribuite după această procedură, ar urma să fie distribuite prin direcțiile de asistență socială și protecția copilului persoanelor vârstnice și copiilor instituționalizați, în funcție de nevoile identificate.
Este o măsură bună, dar nu suficientă. Nota de fundamentare a Ordonanței specifică un stoc de 170.000 de pachete cu produse de igienă, insuficiente pentru a acoperi numărul total al beneficiarilor menționați în textul ordonanței. Dar dincolo de măsurile urgente, trebuie să oferim sprijin persoanelor vulnerabile pe termen mediu și lung pentru că va urma o perioadă îndelungată de recuperare din punct de vedere socio-economic, în care nu toți avem șansa de a reacționa în mod egal.
Oportunitatea oferită în contextul actual de Comisia Europeană trebuie fructificată
Propun următoarele măsuri pe termen scurt:
A. ROMÂNIA TREBUIE SĂ SOLICITE URGENT APLICAREA UNEI RATE DE FINANȚARE DE 100% PENTRU POAD și modificarea programului operațional astfel încât acesta să răspundă efectelor cauzate de criza COVID-19. Este primul lucru pe care Ministerul Fondurilor Europene trebuie să îl facă pentru a fructifica oportunitatea oferită de Comisia Europeană.
B. FURNIZAREA MESELOR CALDE PRIN POAD PENTRU PERSOANELE AFLATE ÎN CARANTINĂ INSTITUȚIONALIZATĂ este o măsură care ar genera o economie considerabilă în bugetul Ministerului Sănătății, iar fondurile ar putea fi direcționate mai degrabă spre achiziția echipamentelor de protecție. Persoanele aflate în carantină instituționalizată se află în unități de cazare publice sau private care sunt utilizate de către Prefectură pentru a plasa persoanele care se întorc în țară din zonele roșii. Cheltuielile sunt decontate de Ministerul Sănătății prin Direcțiile de Sănătate Publică, costul per carantinat fiind de 300 de lei pe zi, din care 70 de lei sunt aferenți cheltuielilor cu hrană (conform Hotărârii de Guvern 201/2020). Făcând un calcul simplu, bazându-ne pe numărul de persoane aflate în carantină în momentul acesta (24.000), deducem că zilnic se cheltuie 1.680.000 lei pentru asigurarea hranei. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate vizează deprivarea alimentară și își propune să o combată prin două metode: prin distribuirea de pachete de alimente și prin oferirea de mese calde prin intermediul organizațiilor partenere (autorități publice locale, cantine sociale, ONGuri, etc).
C. IMPLICAREA MEDIATORILOR SANITARI, A ASISTENȚILOR COMUNITARI, A ASISTENȚILOR SOCIALI ȘI A ONG-URILOR CARE ACTIVEAZĂ ÎN COMUNITĂȚILE DEFAVORIZATE în vederea identificării beneficiarilor finali și distribuirii pachetelor către aceștia (în special în mediul rural). Ministerul Fondurilor Europene a anunțat ieri (15 aprilie) că a semnat un contract de 1 miliard de lei pentru achiziția de pachete alimentare prin POAD în vederea distribuirii lor către persoanele defavorizate. Persoanele vulnerabile aflate în izolare, care corespund categoriilor vizate prin POAD pot beneficia, așa cum prevede și Ordonanța de Urgență de pachetele alimentare și de igienă rămase nedistribuite.
Dacă până acum aceste pachete ajungeau în depozitele autorităților locale care făceau un apel către beneficiari să le ridice, acum este extrem de importantă asigurarea distribuției pachetelor direct beneficiarilor finali pentru a nu pune în pericol sănătatea acestora.
D. ACORDAREA DE VOUCHERE UTILIZATE PENTRU PROCURAREA ALIMENTELOR devine eligibilă conform modificările aduse Regulamentului 223 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. Astfel, adaptarea Programului Operațional la noile reglementări și modificarea Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare pentru a extinde categoriile de beneficiari, ar putea să îi ofere statului român posibilitatea de a lansa o procedură de achiziție de tichete de masă care să fie transmise (prin poștă sau prin alte servicii de curierat) persoanelor defavorizate pe o perioadă de 3 luni de zile, ca o măsură complementară pachetelor alimentare și beneficiilor sociale.
Propun următoarele măsuri pe termen mediu:
A. IMPLEMENTAREA CARDULUI PREPLĂTIT ca metodă alternativă de plată a unor beneficii sociale este o necesitate în vederea atingerii obiectivelor politice și administrative relevante pe care România le-a angajat în domeniul economiei digitale, al serviciilor guvernamentale de plăți electronice, al alfabetizării digitale și financiare a populației. Metoda s-a dovedit a fi una de succes în alte state europene, iar în România poate fi implementată treptat, începând cu beneficiarii din mediul urban care nu au optat încă pentru plata beneficiilor într-un cont bancar. Având acest instrument la dispoziție, va fi mult mai ușor de acordat nu doar sprijin financiar în situații de criză persoanelor vulnerabile, ci și de utilizat cardul pentru achiziția de alimente sau de mese calde prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.
B. DESCENTRALIZAREA ACHIZIȚIEI PACHETELOR ALIMENTARE. În prezent, pachetele sunt achiziționate de Ministerul Fondurilor Europene și distribuite apoi către organizațiile partenere. Achiziția pachetelor la nivel județean este o măsură care ar veni în sprijinul producătorilor locali și ar permite crearea unor pachete inclusiv cu legume, fructe sau alte alimente cu valori nutritive mai ridicate, măsură ce ar reduce totodată și costurile de transport către beneficiarii finali.
C. De asemenea, pachetele cu produse de bază/de igienă ar putea fi PERSONALIZATE. În Belgia de exemplu, a fost finanțat prin FEAD un ONG care a dezvoltat un soft în care fiecare beneficiar al programului de distribuire de pachete alimentare/de bază are o fișă proprie care conține câteva date (vârstă, sex, numărul de copii din familie). Astfel, voluntarii organizațiilor partenere pot achiziționa produse în funcție de nevoi.
Accesul persoanelor defavorizate la piața muncii este limitat, însă în condițiile actuale va fi și mai dificil pentru acestea să își găsească un loc de muncă. Copiii din comunitățile sărace nu au acces la lecțiile online, sunt expuși riscului violenței domestice și abandonului școlar după încheierea stării de urgență.
Le lipsește zilele astea inclusiv acel sprijin alimentar care pentru noi pare nesemnificativ, furnizat prin programul Cornul, laptele și fructul.
Până vom reuși să ajungem înapoi la o stabilitate socio-economică, trebuie să utilizăm toate mecanismele de care dispunem pentru a ne asigura că nimeni nu rămâne în urmă și că și cei mai vulnerabili dintre noi beneficiază de minimul necesar pentru un trai decent în perioada aceasta.
