Cel mai sărac oraș din România, adus în paragină de o fraudă masivă cu fonduri europene. Localnicii emigrează pe capete

negresti
Foto: Wikipedia Commons/ Bogdan Muraru

Sărăcia şi deznădejdea şi-au făcut casă la Negreşti, în Vaslui. Oraşul şi-a pierdut industria, tinerii şi spitalul. Fonduri europene zero, datorii multe. Locuri de muncă nu sunt, investitori nici atât. Din zece mii de localnici, mai puţin de o mie lucrează. Tot în Vaslui, la Hoceni, primăria a cosmetizat comuna cu fonduri europene de câteva milioane de euro. Acolo, copiii merg la after-school, iar dascălii câştigă mai mult ca la oraş. 

Localnic: Care a putut, și-a știut, și-a avut carte, și-a avut așa... a luat tot! Și nu s-a mai uitat, că cel din urmă nu mai are ce mânca sau cu ce se îmbrăca sau să-i mai facă și lui un drept.
Reporter: Și d-asta s-a ales praful?
Localnic: Ooo... de asta! Ei au știut, au avut și au știut unde să manevreze, și-au distrus tot! Tot, tot, tot au distrus.

La 80 de ani, așa crede Haralambie că a decăzut Negreștiul. Dincolo de el sunt cifre care definesc matematic declinul orașului. Sunt 9.800 de locuitori în acte, dar cam un sfert au plecat.

Conform primăriei, două mii de tineri au ales pribegia, criza locurilor de muncă e acută, industria, aproape zero. Fabrica de pâine e ruină. Filatura, ruină. Fabrica de mobilă la fel, fabrica de de utilaje pentru construcții, așijderea. Capitalismul moldav a înghițit și șantierul, și SMA-ul.

Cu 30 de ani în urmă, industria și administrația locală dădeau de lucru la peste 2.500 de oameni. Astăzi, în Negreștii Vasluiului mai muncesc 900. Restul sunt pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani, copii.

Reporter: De când s-a ales praful?
Localnic: De vreo 2-3 ani.
Reporter: Lucra multă lume aici?
Localnic: Da! Erau vreo 300. Nu mai sunt decât paznicii.
Reporter: De ce s-a ales praful?
Localnic: Pentru că au furat-o!

Tinerii din Negrești vor să plece din țară

Negreștiul lui 2019 e amorțit. Pentru mulți, țelul e ziua de mâine. Florin a fost constructor. De muncă n-a mai găsit de mult. Nici drept de șomaj nu are. La 51 de ani, e asistat social. Primește 140 de lei, lună de lună, și își duce viața cu ce-i trimite soția plecată de 16 ani în Italia, unde lucrează ca badantă.

Florin: „E internă la o bătrână. Ținem legătura prin telefon. Nu m-am mai văzut cu ea de anul trecut, din mai. Câteodată ne vedem și la doi ani. În privința alimentației, mă descurc. Ba pe la socri, ba pe la mama, la țară. Dar facturile astea mă nenorocesc.”

Aceasta este povestea lui Florin, pe care sărăcia orașului l-a lăsat singur. Cu gânduri, cu durere și dor pentru femeia lui.

Florin: „Suntem de-o seamă, am fost colegi la liceu și pe urmă, în '90, ne-am căsătorit. Are și ea o vârstă. Se simte cam rău. S-o săturat de străinătate și ea. A spus că n-are încontro. La ce să vină? Să steie în casă cu mine, iarna?”

Sistem public de termoficare nu este în Negrești. La bloc sau la casă, lemnul și butelia aduc căldura. Cine are rude plecate prin țări străine și-a izolat zidurile locuințelor. Cine n-are, le-a lăsat la cheremul sorții. Zâmbetul e puțin, tinerii, rari. Petru e unul. Are 18 ani, încă un semestru de școală și gând serios de ducă.

Petru: „Aici trăiești de pe o zi pe alta. Ce să vă zic? N-ai loc de muncă stabil, salarii proaste. Ce să zic? Asta este! Nu cred că o să am un viitor aici, în Negrești. Fiindcă mai am patru luni de școală și după asta trebuie să îmi caut un loc de muncă stabil. În altă parte. Eventual, o să plec tot în străinătate. Că aici, în România, nu cred că găsești un loc de muncă acceptabil să trăiești, să-ți plătești chiria și utilitățile și tot. Vreau în Anglia. O să îmi caut un loc de muncă acolo. Măcar acolo știu că munca-i grea, dar salariile mai mari.”

Spitalul orașului Negrești, închis după modernizare

Pe alocuri, orașul pare gol. În stația de autobuz, lume puțină. Parcă nimeni nu mai vine, nimeni nu mai pleacă. Câinii împart străzile cu oamenii, mașinile, cu atelajele. Spitalul orășenesc nu mai împarte nimic cu nimeni.

Acum 14 ani, statul a investit în el 4 milioane și jumătate de euro, plus încă unul în aparatură medicală. Era frumos, modern, util/ În 2011 însă, ministerul de resort l-a închis. Așa a rămas. Astăzi e ruină. Alexandru Cioată, primarul Negreștiului din anii 1992-1996, îi descrie coma:

„El, înăuntru, este dezastru. E căzut, plafoanele...E ca o clădire părăsită din 2011. Aici, dacă naște cineva, trebuie să meargă la Vaslui. S-a ales praful! Praful!”

Negreștiul este considerat polul sărăciei urbane. Cu șase ani în urmă, câțiva profesori ai Universității București l-au catalogat cel mai sărac oraș din România. Actualului primar nu îi place statutul, dar recunoaște criza socială.

Vasile Voicu, primarul orașului Negrești: „S-a redus rata șomajului, dar explicația este aceea că majoritatea tinerilor au plecat în afara țării. Două mii de tineri sunt plecați. Mulți, mulți. În Italia, Spania, Germania, Irlanda și multe țări ale Europei și nu numai. Avem destule proiecte la nivelul orașului și la nivelul zonei, dar societățile comerciale care câștigă acele lucrări se confruntă cu această problemă, a lipsei forței de muncă. Nu știm ce o să se întâmple. Nu știm ce o să facem în aceste condiții.”

Fraudele cu fonduri europene au transformat Negreștiul în cel mai sărac oraș din România

După ce i s-a prăbușit industria, orașul a fost furat chiar de angajații primăriei. O fraudă cu fonduri europene în valoare de 700.000 de euro a fost aproape să ducă Negreștiul în faliment. Era 2010. Salvarea a venit atunci de la Guvern. Din fondul național de rezervă, primăria a primit 2,6 milioane de lei. A plătit datoria și a scăpat. Ulterior, orașul a mai atras 8 milioane de euro nerambursabili, pentru asfaltarea străzilor. Lucrarea a fost realizată. Finanțatorii europeni au descoperit însă nereguli și au cerut 1,7 milioane de euro înapoi. Administrația locală a plătit banii în 2014.

Problemele au continuat însă. În același proiect POR au mai fost descoperite nereguli de un milion de euro. Bugetul actual este de 1,5 milioane de euro, așa că ultima penalizare încă nu a fost plătită. Primăria caută investitori care să revigoreze orașul. Pun pe tavă facilități fiscale reciproc avantajoase, dar degeaba: infrastructura locală îi alungă pe investitori.

Vasile Voicu, primarul orașului Negrești: „Investitorii se opresc la munți. Nu prea reușesc să treacă munții încoace, dincoace de Ardeal, pentru că lipsesc drumurile. Autostrada Unirii? Celebra autostradă? E dureros să discutăm. Ne doare sufletul! Probabil că Moldova a fost lăsată totdeauna undeva la margine. Și nu înțeleg de ce. Sau dacă înțeleg, prefer să tac.”

Infrastructura precară împiedică dezvoltarea Moldovei. La Oltenești, pe drumul spre Moscova, un localnic plecat în urmă cu două decenii în Italia, a revenit să investească în viticultură și HoReCa. Acum regretă.

Nelu Cojocaru, investitor: „Suntem într-un cartier unde apa nu a ajuns. Nu avem apă, pur și simplu. În alte părți ale localității, unde este apă, nu funcționează pompele. Nu este interes de a se dezvolta zona. Nu avem drumuri, în primul rând. Infrastructura este aproape zero.”

Comuna din Vaslui în care dascălii au salarii ca în Europa

Și totuși, sunt și excepții. La 15 minute de Oltenești și 80 de kilometri de Negrești este comuna Hoceni. Trei mii de oameni au aici asfalt, apă curentă, canalizare, iluminat public, dispensar. 200.000 de lei pe an este bugetul comunității, dar marile realizări au fost posibile cu fonduri europene și programe naționale de dezvoltare. 7 milioane de euro au ajuns în comună. O parte bună din bani a fost cheltuită pentru copii. Patru grădinițe noi au apărut în ultimii ani. Au fost modernizate șase școli, iar elevii claselor primare din toate satele beneficiază în fiecare după-amiază de after-school. Tot pe bani europeni, în parteneriat cu Asociația Salvați Copiii.

Jenică Vartolomei, dascăl: „Ne putem ocupa de copiii care au minusuri, lipsuri în scriere, în calcul. Practic, acest program asta își propune: ca toți cei care trec prin școală să reușească să scrie, să folosească calculul matematic. Abandonul școlar la noi... N-avem decât un singur copil anul acesta, din 106 copii”.

Programul after-school, care a făcut comuna celebră, le-a îndulcit traiul și dascălilor implicați. Fiecare ajunge să câștige lunar cât un coleg din străinătate.

Dascălii iau salariu până la 3.000 de lei pe lună pentru aceste activități. Cadrul didactic primește salariul de bază pentru activitatea de zi cu zi, iar pentru activitățile de după-amiază, când pregătesc copii, primesc salarizare până la 3.000 de lei pe lună.

Un învățător cu vechime poate duce lunar acasă peste 6.000 de lei. Ca orice minune însă, va apune, curând, și aceasta. Finanțarea este valabilă doi ani. Apoi... gata. Primarul e sigur însă că la Hoceni, între pădure, ecoul after-school va rămâne vreme multă. Va atrage alte proiecte cu efect similar, iar povestea va merge mai departe.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate