Drumuri naționale doar cu numele

Data publicării:
drum national de pamant


DN65 D care leaga Albota de Bascov apare în acte ca fiind drum naţional. În realitate însă, nici măcar nu există: în locul lui a rămas, de 13 ani de când a fost dată hotărârea de guvern cu construcţia lui, un câmp. Şi nu este singurul drum naţional cu probleme. În Covasna şi Sălaj unele drumuri naţionale seamănă mai degrabă cu unele forestiere.

În 2002 se anunţa construirea unui nou drum naţional, un fel de centură ocolitoare a Piteştiului. DN65 D era drumul perfect pentru cei care doreau să iasă din aglomeratul DN65 direct spre Vâlcea. Cei de la CNADNR s-au împotmolit însă la studiul de fezabilitate. Au trecut mai bine de 13 ani şi nu s-a construit nici măcar un kilometru.

Ultima adresă (pe) care am primit-o îmi aduce la cunoștință să preiau drumul. Că să preiei un drum, că nu se mai efectuează. Trebuie sa preiei ceva ce există. Dar atâta timp cât nu s-au făcut exproprieri, nu se știe pe unde e drumul, nimeni nu ne-a cerut certificat de urbanism, nu am ce prelua”, spune Ion Dumitru, primarul din Albota.

Un alt drum naţional, de data aceasta în judeţul Covasna, este mai degrabă ocolit decât tranzitat de şoferi.

La nouă kilometri de Întorsura Buzăului şi 20 de kilometri de Covasna, Drumul Naţional 13E arată mai mult ca un drum forestier oarecare. În loc de asfalt, pe aici sunt numai şleauri şi gropi.

„Numai gropi, numai denivelări, numai curbe, numai ... aşa a fost de când, iacătă, eu am 25 de ani, aşa l-am pomenit", spune un șofer.

Şi în Sălaj, un drum comunal a fost transformat în drum naţional şi apoi lăsat de izbelişte.

Dezastru, deci nici nu se poate circula”, spune un localnic.

„E sub orice critică”, întărește un altul.

Din 2008 de când a devenit drum național, pe DN1T s-au făcut doar câteva lucrări - s-a turnat un strat de asfalt, s-au refăcut câteva șanțuri și s-au mai făcut niște podețe. Reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj spun că maşinile de mare tonaj ar distruge drumul.

„Noi l-am adus la stadiul de macadam, îl întreținem, dar nu cred că e o soluție să se circule tonaj așa mare”, spune Eugen Cecan, directorul Direcţiei de Drumuri şi Poduri Cluj.

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, costul aproximativ pentru asfaltarea drumului se ridică la 500.000 de euro.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri