SPECIAL Digi24. Regele Ferdinand, un om al regulilor

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Ferdinand nu s-a născut în România, ci la Sigmaringen, în Germania. Lipsit de moştenitori, Carol I îşi îndreptase atenţia spre fiii fratelui său, Leopold. În 1889, Ferdinand devine astfel principele moştenitor al României, iar în septembrie 1914, rege.

Cultivat, discret, curajos în momente-cheie, Ferdinand a fost un om al datoriei şi regulilor. Prima sa mare decizie a fost una dureroasă. La Consiliul de Coroană din 14 august 1916, regele a acceptat ca România să intre în război contra Germaniei natale, alături de Franţa, Anglia şi Rusia. Interesele româneşti în Transilvania erau servite mai degrabă de legăturile dinastice ale Reginei Maria. Era nepoata de frate a regelui Angliei, iar ţarul Nicolae al II lea al Rusiei era vărul ei.

Înfrângerea armatei române de către trupele germane şi dezintegrarea frontului rusesc din cauza revoluţiei bolşevice vor pune însă România la grea încercare. Regele Ferdinand a refuzat însă ratificarea păcii draconice de la Buftea, cu Germania, iar manevrele diplomatice ale reginei Maria şi ale lui Ion C. Brătianu au făcut ca România să aibă argumente serioase în negocierile de pace de la Paris. În 1920, marile puteri recunosc României drepturile asupra Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei, drepturi confirmate încă din 1918 de proclamaţiile de unire.

La 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Maria sunt încoronaţi regi ai României Mari la Alba Iulia. În 1921 se adoptase reforma agrară, promisă soldaţilor pe front şi victimelor represiunii din 1907, iar în 1923 va fi adoptată o nouă Constituţie, cu extinderea dreptului de vot.

Regele Ferdinand s-a stins din viață în 1927. A fost supranumit Ferdinand I Întregitorul pentru că ţăranii din Transilvania care îl asemănau cu Mihai Viteazul.