Sari la conținut

„DIN | INTERIOR”. Sute de mii de români bagă zilnic bani la pariuri sportive. Se poate trăi din asta? Ce spun experții

România a devenit in ultimul timp patria pariurilor. Peste un milion de români, adică 5% din populaţie, pariază în mod constant. Fenomenul este vizibil la orice colţ de stradă. Au apărut case de pariuri inclusiv la ţară. Jocurile de noroc - de la loto la pariuri sportive - reprezintă o industrie uriaşă, de peste un miliard de euro anual. Statul câştigă sume consistente din taxe. O lume care are însă o parte ascunsă, unde evaziunea fiscală şi meciurile trucate sunt la ordinea zilei.

„Depedenţa de jocuri de noroc este o boala cronică foarte gravă”, mărturisește psihologul Ana Maria Moldovan.

În ţări ca Marea Britanie există o adevărată tradiţie legată de pariurile sportive. În România, casele de pariuri au apărut în anul 1996, cand un grup de investitori ciprioţi au deschis primele agenţii. În paralel cu afacerile legale se derulau şi activităţi subterane.

„Ţin minte că se deschisese acea agenţie cipriotă, se numea Soccer, și la un moment dat au apărut nişte domni de pe Lipscani. Ei se ocupau cu vândutul blugilor. Și au întrebat ce sunt astea. Le-au zis: uite, sunt niște cote, la meciuri, poţi să joci pe un singur meci. Păi, zice: Voi ştiţi ce cote avem noi? (...) Şi așa am aflat că, de fapt, bookmakerii români nu sunt chiar așa de noi pe piaţă. Pariurile pe jocurile ilegale și mai ales pe sport, automat existau de pe vremea lui Ceauşescu, numai că erau foarte bine mascate”, își amintește Daniel Smeadă, expert în piaţa pariurilor.

Abia în ultimii ani, industria pariurilor a ieşit la lumină. Se pariază pe fotbal, tenis, box, hochei, curse de câini, dar şi pe loterii la minut. Există 17 firme care se ocupă cu această activitate în România. Cinci dintre ele deţin peste 70% din piaţă, plătesc taxe la buget şi s-au extins în ultimii ani, în ciuda crizei financiare. A devenit un business în toată regula, care în curând va beneficia şi de o nouă lege, ce prevede inclusiv impozitarea jocurilor de noroc online. Cum s-a ajuns aici?

„Au început undeva printr-o creştere undeva la începutul anilor 2000, după care s-a diminuat, uşor, pentru că oamenii au început să investească bani în forme de consum mai consistente. Apoi a venit criza, care de obicei, nu numai în România, trimite direct lumea în zona asta de divertisment, care nu costă mult, case de pariuri, bingo ş.a.m.d. E un semn de, să-i zicem totuşi, de criză. (...) E undeva în marginea sărăciei, mai degrabă, sunt oameni care mai au puţin până să ajungă la sărăcie. Pentru că totuşi, dacă au nişte bani de investit - nu sunt mulţi, e adevărat, dar poţi să renunţi la câteva beri ca să faci asta - cred că nu sunt cei mai săraci dintre români”, explică sociologul Bogdan Iancu.

In România sunt 3.700 de agenţii de pariuri

O zi de marţi, într-o casă mică de pariuri, dintr-un cartier din Bucureşti. Nici măcar codul roşu de viscol nu i-a ţinut departe pe cei mai înrăiţi jucatori. Tentaţia banului uşor câştigat adună în agenţie oameni cât se poate de diferiţi.

Ion Serafinescu a făcut închisoare pentru că spărgea locuinţe, în anii 80. Apoi a devenit cunoscut după ce a început să dea sfaturi în presă despre cum să te fereşti de hoţi - a făcut parte dintr-un program de prevenţie lansat de Poliţia Română. Bărbatul recunoaşte că este un obişnuit al agenţiei de pariuri din cartier.

„Scriu şi eu un bilet, ca să-mi crească adrenalina când mă uit la meciuri. Că dacă nu pui bilet şi te uiţi la meciuri, nu ai niciu interes. În România a prins aşa bine că, dacă te duci pe Bulevardul Ion Mihalache vedem aşa: farmacie, farmacie, bancă, cazinou, farmacie, bancă, cazinou, (...) Cred că oamenii vin la pariuri sportive, joacă, pierd şi după aia îi ia inima, se duc la farmacie, se duc iau credit, şi după aia se duc la farmacie. Plecăm de acasă, mergem la piaţă, cumpărăm ce avem nevoie şi după aia venim la pariuri sportive. Am pus mai mult la pariuri decât am dat pe cartofi, pâine și ouă”, se amuză acesta.

Vremea rea din ianuarie nu l-a ţinut departe de pariuri nici pe Ion Chivu, un pensionar care susţine ca nu a ratat niciun meci important, din ultimii 70 de ani. Primul bilet la loterie l-a tras când avea nouă ani, la îndemnul mamei sale. A câştigat. Singura dată, de altfel.

„Era iarna 1939, începuse Al Doilea Razboi Mondial, pe data de 1 septembrie, asta se întâmpla în decembrie. Și îmi spune mama: "Ionele, ia şi tu un bilet!". Am câştigat în perioada aceea, se spune - eu nu ştiu, aveam nouă ani - că aş fi câştigat valoarea unei case. Adică 120.000 de lei. Şi mama mi-a spus, Dumnezeu să o odihnească, - acolo unde-o fi, că şi-o fi găsit un „apartament” pe lumea cealaltă -, "Ionele, tu să joci, mamă!". Şi joc de-o viaţă!”, povestește bătrânul.

Pentru pariori, este mai mult decât o pasiune. Cei mai vechi dintre ei vorbesc despre „joc” ca despre un viciu. Pe care nu se gândesc să-l lase.

Potrivit statisticilor, în România funcționeaza 3.700 de agenţii de pariuri. Număr comparabil cu cel al farmaciilor, care ajunge la 5.000, după o estimare recentă. Afacerea cu pariuri cucereşte teritorii noi. Una dintre cele mai mari companii de pe piaţă şi-a extins operaţiunile, în ultimul an, în mediul rural. În judeţul Gorj s-au deschis, până în prezent, 17 case de pariuri, in sate. Unele funcționează în baruri, iar clientela a trecut repede de la coada la bere, la cotele de pariuri.

În comuna Băleşti, până și adolescenții își pierd vremea şi banii într-o casă de pariuri deschisă recent. „Pariez pentru că mi-a intrat în sânge”, mărturisește Andrei Firoiu, un tânăr din comuna care este cunoscută în judeţ pentru producţia de varză. Cei mai mulţi localnici se ocupă cu agricultura. Însă pariurile au devenit adevărata distracție.

Dincolo de pariurile sportive, sătenii au picat si în mania „păcănelelor”. Jocul „Turbo 6” este la modă în Bălești. Liviu îşi pune banii la bătaie pe Turbo 6 aproape zilnic. Este absorbit de numerele de pe ecran. Pasiunea lui i-a atras porecla de „Bingo”.

La câţiva kilometri distanţă, se află comuna Mătăsari, județul Gorj. Sărăcia îi trimite pe mulţi localnici să-şi încerce norocul în casa de pariuri deschisă acum un an. Vinerea este zi plină. Pariurile sunt un magnet pentru tinerii din comună.

„Joc zilnic, e un virus. Deci, te-ai virusat, e greu să mai dai înapoi”, spune Iulian Sarcină, un parior din Mătăsari.

Casă de pariuri într-un oraș în insolvență

Zonele defavorizate au fost și sunt o țintă pentru operatorii de jocuri de noroc. Oraşul Aninoasa, Valea Jiului. Este prima localitate din istoria României care a intrat, oficial, în insolvenţă. Primăria a adunat datorii de aproape 100 de miliarde de lei şi a fost nevoită să-şi declare insolvenţa, ca o măsură de protecţie, pentru a evita alte penalităţi. În ciuda tuturor problemelor financiare, în urmă cu o lună, aici s-a deschis prima casă de pariuri.

În fiecare zi, indiferent de oră, câţiva tineri își omoară timpul în casa de pariuri. Se pariază pe meciurile de fotbal dar au prins bine și cursele de câini. Cu toată sărăcia lucie în care trăiesc, pariorii din Aninoasa se bucură că nu mai bat drumul de câţiva kilometri până la Petroşani, ca să-şi încerce norocul.

În această mare de români luaţi de val, există și pariori care, practic, din asta trăiesc. Sunt mereu la curent cu tot ce mişcă în sport şi câştigă sume importante din rezultatele unor meciuri.

Bogdan pariază de când avea 16 ani, când nu era legal să facă asta. Spune că a devenit un profesionist al pariurilor sportive.

„Am ajuns să stau prin case de pariuri câte șapte-opt ore pe zi, zici că e un loc de muncă. Cel mai mult cred că am băgat în jur de 20 de milioane. Cel mai mult într-o zi am scos în jur de 5.000 de euro. Trăiesc din asta de vreo trei ani de zile, pentru că am considerat că mai bine mă dedic acestui lucru decât să mă duc undeva la un loc de muncă, care e prost plătit, cum e peste tot la ora actuală”, spune tânărul.

O zi obişnuită din viaţa unui parior „greu”, ca Bogdan, se învârte numai în jurul sportului. Nu mai este de mult doar o simpla plăcere. Mai ales când in joc sunt bani mulți.

„Te trezeşti dimineaţa, îţi faci o cafea, dai drumul la calculator, intri pe site-uri, îţi iei toate informaţiile despre meciurile pe care le vrei şi pur şi simplu apoi te duci la pariuri, îţi pui biletul şi te rogi să-ţi iasă, n-ai ce sa faci”, descrie Bogdan rutina unui parior profesionist.

Unii pariori câştigă sume atât de mari, încât ajung subiect în presa sportivă. Cosmin şi Narcis sunt doi pariori din Mioveni pentru care meciurile nu mai prezintă secrete. În urmă cu patru ani, Cosmin a câştigat, din pariuri online, 20.000 de euro în doar trei săptămâni. Ziariştii l-au dat drept exemplu că se poate trăi din asta. Astăzi, situaţia s-a schimbat.

„Într-o zi mi-am luat inima-n dinţi şi am depus în cont 1.200 de lei. Şi cu aceşti bani am început să joc din ce în ce mai agresiv, pe sume mult mai mari. Și aproximativ după o lună am reuşit să strâng frumoasa sumă de un miliard de lei vechi. Bineînţeles că valul te ia foarte ușor și apoi, din păcate, începe să vină şi reversul medaliei. Am început să pierd sume din ce în ce mai importante şi asta m-a făcut să mă gândesc că pariurile au şi o limită, nu poţi forţa norocul la infinit”, povestește Cosmin Vlad.

Oraşul Mioveni este intesat de case de pariuri. Pe o distanţă de doar câteva sute de metri sunt cinci agenţii. Până și copiii joacă.

Evaziune fiscală la casele de pariuri online

Autorităţile au constatat, în repetate rânduri, cazuri de evaziune fiscală. Sunt greu de cuantificat pierderile subterane, mai ales pentru că sunt produse, în special, în zona pariurilor online, coordonate de companii din străinătate. Deşi ocupă o parte importantă din piaţă, până în prezent nicio casă de pariuri online nu are licență şi nu plăteşte impozite.

„Deşi există legislaţie, nu sunt autorizaţi, nu plătesc niciun fel de cota de impozitare către stat, deci, pe lângă patronat este o pierdere şi pentru stat. Şi facem demersuri în această direcţie pentru a legaliza, pentru a ajuta Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc, care este autoritatea în domeniu, din 2013, să vină cu măsuri legislative și măsuri de control pentru reglementarea acestei pieţe”, spune Alexandru Debrezeni, director executiv al Asociaţiei Patronatelor Operatorilor de Pariuri din România, Romanian Bookmakers.

Piaţa pariurilor a fost zguduită, în repetate rânduri, de informatii despre meciuri trucate. O investigaţie a Europol, denumită „Operaţiunea VETO”, a arătat că, în decurs de doi ani, peste 350 de meciuri au fost suspectate de aranjamente. Au fost investigate inclusiv partide din competiţii importante, ca preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal sau Champions League si s-au facut zeci de arestări. Europarlamentatul român Iosif Matula este membru în Comisia de Educaţie şi Sport a Parlamentului European.

„Pariurile sportive ilegale de fapt aparţin de criminalitatea organizată, de acest segment foarte periculos şi care poate să atragă foarte mulţi, sa câştige adepţi. (...) Vorbim de milioane de euro rulaţi prin aceste pariuri sportive. Fenomenul este extins. (...) Poate atinge conducătorii de cluburi, jucători, oameni din anturajul unei echipe care se ocupă de organizarea fenomenului respectiv. Şi tocmai că au dovedit prin cifre că au fost anchetaţi şi condamnaţi şi antrenori, şi jucători şi arbitri...”, explică europarlamentarul.

Investigaţia Europol nu a vizat deloc România.

Reprezentanţii caselor de pariuri licenţiate susţin că businessul lor are de pierdut din meciurile aranjate. În urmă cu doi ani, agentiile de pariuri au încheiat un protocol cu Federaţia Română de Fotbal. Scopul acestuia: schimbul de informaţii atunci când se pariază bani mulţi, pe blaturi.

Mărturia unui dependent de pariuri, care a vrut să se sinucidă

Dincolo de sport, odată cu dezvoltarea pieţei pariurilor în România, s-a ridicat şi problema dependenţei de jocurile de noroc. Specialiştii spun că fenomenul este la fel de periculos ca drogurile.

„E o afecţiune foarte complexă şi foarte perversă, să-i zic aşa. Există nişte studii care au evidenţiat faptul că creierul unei persoane care ajunge să dezvolte dependenţă este stimulat asemănător cu creierul unei persoane care consumă substanţe euforice, cum ar fi cocaina, de exemplu. Există nişte simptome ale dependenţei de jocuri de noroc. În care încap, din păcate, şi lucruri ca minciuna, furtul, manipularea. Aud foarte frecvent că persoane care dezvoltă o astfel de dependenţă nu se mai pot bucura de ieşirile cu prietenii, de exemplu. Sunt permanent într-o alertă, într-o nelinişte”, subliniază Ana Maria Moldovan, psiholog.

În România, dependenţii de pariuri pot apela la serviciile unui psiholog. Cazurile în care cer ajutor sunt însă destul de rare, pentru că pariorii au tendinţa să ascundă că au o problemă. Unul dintre cei care s-au confruntat cu o formă gravă de dependenţă a acceptat totuşi să-şi povestească experienţa, sub anonimat, pentru emisiunea „Din interior”.

„Mi-am dat seama că e o problemă când n-am mai avut ce să mănânc din cauza pierderilor de bani. Nu am mai avut cum să-mi cumpar nimic, pentru că prietenii nu mă mai împrumutau, pentru că la rândul lor şi ei şi-au făcut datorii pentru mine. Familia, vă daţi seama, a fost distrusă după ce a văzut că banii se pierd constant. Ei mă împrumutau, eu le promiteam că le dau banii înapoi sau că-i folosesc la ceva pentru mine sau pentru ei. Îi dezamăgeam de fiecare dată şi am rupt legătura cu câţiva dintre ei, care de atunci nu mai vorbesc cu mine. Vă spun sincer, am avut gânduri necurate. (...) Am vrut să fac ceea ce nu este omeneşte pentru un om. Am vrut sa închei socotelile cu viaţa”, a mărturisit George, un dependent de pariuri.

Disperat că va pierde totul, George a apelat, într-un final, la serviciile unui psiholog. Şedinţele de psihoterapie l-au făcut să înceteze. Nevoia de adrenalină însă, pe care o simţea când paria pe mulţi bani, nu l-a părăsit nici până astăzi.

Specialiştii susțin că numărul de pariori este în creștere, mai ales în mediul online. Dacă în România autoritățile nu par a fi îngrijorate, la Bruxelles se vorbește despre programe de prevenire a dependenței de jocuri de noroc.

După anul 1989, mulți români au căzut în mirajul banilor câştigaţi uşor. Sărăcia şi credinţa în noroc i-a împins înspre casele de pariuri. România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Dar urcă pe zi ce trece în topul celor care cred in iluzii și în câștiguri care cad din cer.