Statul la stat. Doi oameni pe un post, la proiectele cu fonduri europene. Funcția vine cu o mărire de până la 50% a salariului

Toma Petcu Data actualizării: Data publicării:
Mai multe persoane lucrează într-un birou.
Foto: GettyImages

În România, un funcţionar care lucrează la proiecte cu fonduri europene poate primi un salariu majorat cu până la 50 la sută. Vă închipuiţi că tentaţia este mare. Aşa s-a ajuns ca în echipele de implementare a proiectelor să apară câte doi oameni care au cam aceleaşi atribuţii. De pildă, un responsabil tehnic şi un coordonator tehnic sau un responsabil financiar şi un coordonator financiar. Vă întrebaţi ce face coordonatorul? Simplu: îl coordonează pe responsabil. În plus, la preluarea mandatelor, unii dintre noii preşedinţi de Consilii Judeţene au găsit scheme de personal supradimensionate, structuri paralele ineficiente şi multe cheltuieli fără rost.

Când a preluat preşedinţia Consiliului Judeţean Vrancea, în octombrie anul trecut, Cătălin Toma a găsit 15 proiecte europene în derulare. Fiecare avea propria echipă de implementare din care făceau parte câte 10 persoane, angajaţi ai instituţiei. Noului şef i s-a părut cam mult, aşa că a început să verifice ce face fiecare.

Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Faptul că avem şi asistent manager, manager, ok. Dar când spui şi responsabil financiar şi coordonator financiar şi responsabil tehnic şi coordonator tehnic şi responsabil comunicare deja mi se pare prea mult.

Curând a descoperit că treaba pe care o făceau 10 oameni putea fi făcută foarte bine doar de cinci. De pildă, coordonatorul tehnic al proiectului era considerat un fel de şef al responsabilului tehnic. Cu alte cuvinte, singura treabă a coordonatorului, era să îl coordoneze pe responsabil. De asemenea, exista şi un coordonator financiar care..., aţi ghicit, coordona activitatea responsabilului financiar.

Reporter: Ce făcea coordonatorul tehnic şi ce făcea responsabilul tehnic?

Luminiţa Oanele, manager de proiect: Da. Deci, potrivit cererii de finanţare fiecare avea atribuţii pe domeniul său de activitate. Coordoantorul tehnic, aşa cum spune şi denumirea, coordona activitatea responsabilului tehnic. Deci aveau în echipă un responsabil tehnic care era un inginer, în domeniul respectiv şi un coordonator tehnic cu o pregătire, cum să spun eu, mai avansată, dacă e corectă exprimarea, faţă de responsabilul tehnic.

Într-o echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport

Totul s-a făcut, însă, cât se poate de legal. Într-o astfel de echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport pentru activitatea celor patru. Evident că, în bunul spirit românesc, schema a fost încărcată până la ultimul om. Este important de ştiut că funcţionarii care lucrează cu proiecte europene pot beneficia de o mărire a salariului cu până la 50 la sută.

Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Este clar că era o supraîncărcare a acestor echipe pe care am ales să le diminuăm, şi acum media este de cinci membri în cele 15 echipe.

Luminiţa Oanele, manager de proiect: Atribuţiile coordonatorului nu au fost desfiinţate, ele au fost preluate de responsabilul financiar care, pe lângă ceea ce făcea, el a preluat şi celelelate sarcini ale coordonatorului.

Cu alte cuvinte, responsabilii au devenit proprii lor şefi şi, de acum, se coordonează singuri.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: O structură administrativă stufoasă peste tot. Am constatat cheltuieli nejustificate. Personal supradimensionat, în general, la majoritatea instituţiilor. Structuri paralele ineficiente care nu îşi justifică existenţa în termeni reali.

Sunt doar câteva dintre problemele constatate de noul preşedinte al Consiliul Judeţean Bihor, după preluarea mandatului. Aşa că, a decis reorganizarea Consiliului Judeţean, dar şi a instituţiilor din subordine, astfel încât costurile să fie reduse. La Agenţia Managementului Destinaţiei, de pildă, instituţie care se ocupă cu promovarea turismului în judeţ, lucrau nu mai puţin de 16 oameni. Acum au rămas doar doi. Fostul director recunoaşte că organigrama era supraîncărcată şi ar fi putut funcţiona foarte bine şi cu jumătate dintre angajaţi.

La CJ Bihor, după reducerile de personal vor fi economisiţi aproximativ şase milioane de euro, anual

Norbert Banto, fost director Agenţia Managementul Destinaţiei, Bihor: Adevărul este totdeauna la mijloc. Părerea mea personală că era undeva normal la 6-8 angajaţi. 16 era într-adevăr exagerat, dar doi este aproape imposibil, este o muncă titanică care trebuie dusă.

Preşedintele Consiliului Judeţean susţine că în anumite instituţii paznicii şi pompierii patrulau unii după alţii, făcând practic aceeaşi treabă. Aşa că paznicii au dispărut din schemă, atribuţiile fiind preluate de pompieri.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: Dacă intraţi în curte la filarmonică, vedeţi un paznic la intrare, dacă mai urcaţi la etajul unu, la public, mai găsiţi un paznic, dacă mai faceţi doi paşi, în curte e un pompier care se învârte pe acolo. Şi practic, la toate instituţiile aveam servicii de pază şi de pompieri cu structuri, şefi servicii şi aşa mai departe care erau în paralel.

Reorganizarea aparatului propriu al Consiliului Judeţean și a instituțiilor subordonate a dus la disponibilizarea a peste 400 de angajați. Cea mai afectată instituție este Direcția pentru Protecția Copilului care pierde 127 de posturi.

Adrian Marcu, lider de sindicat DGASPC Bihor: Sunt persoane care muncesc efectiv în centrele de plasament şi domnul preşedinte vrea să reducă costurile cu orice preţ, fiindcă consideră că aparatul este supradimensionat, ceea ce este fals.

Pe lângă numărul de angajați mai mare decât cel necesar, conducerea CJ Bihor a descoperit și multe cheltuieli fără rost.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: Desigur, nu vorbesc de cheltuieli ilegale, vorbesc de cheltuieli nejustificate în sens managerial, de tipul umflării cheltuielilor de personal care, în fapt, ocoleau organigramele aprobate de consiliul judeţean.

Astfel, după reducerile de personal vor fi economisiţi aproximativ şase milioane de euro, anual, bani care se vor duce la investiţii.

Editor : L.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri