Analiză Bloomberg: Cum a ajuns fostul „Canal al Morții” Dunăre-Marea Neagră o poartă economică pentru Europa de Est

Data actualizării: Data publicării:
Canalul Dunăre Marea Neagră
Foto: Agerpres

România și Bulgaria devin din nou puteri agricole, la 30 de ani de la sfârșitul comunismului, iar canalul de 64 de kilometri dintre Dunăre și Marea Neagră a devenit o poartă către piețele mondiale, se arată într-o analiză Bloomberg, publicată de Mediafax.

„Canalul de la Dunăre până la portul Constanța, denumit «Canalul Morții» este notoriu în istoria României. Mii de prizonieri politici au murit pentru a-l porni și un dictator sever a falimentat țara pentru a lucra la finalizarea lui”, scriu jurnaliștii de la Bloomberg.

Astfel, la treizeci de ani după încheierea comunismului, canalul a ajutat la transformarea unora dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene, în cei mai mari exportatori de grâu, scrie Bloomberg.

Simbolul opresiunii și al vanității totalitare este acum un exemplu al transformării unei țări care a îndurat unele dintre cele mai dure condiții în timpul Războiului Rece.

România și Bulgaria au primit peste 30 miliarde de euro ajutor pentru modernizarea agriculturii. România a exportat 2,3 milioane de tone de grâu de când a început sezonul, în iulie, mai mult decât orice alt stat din UE, până acum. Bulgaria s-a situat pe locul trei în clasament, cu 885.000 de tone.

Fermierul Gheorghe Lămureanu își amintește proiectul canalului, redeschis de Nicolae Ceaușescu în anii '70, când vânzările de grâu în străinătate însemnau că mulți oameni nu puteau primi suficientă hrană. Fermierul, în vârstă de 64 de ani, a lucrat câmpurile adiacente căii navigabile mai bine de patru decenii și folosește canalul pentru le iriga.

„Tranziția din comunism a fost dificilă”, a spus Lămureanu. „Eram obișnuiți să fim producători. Nu am știut niciodată cum să vindem, așa că a trebuit să ne adaptăm”, a adăugat el.

Bloomberg: Infrastructura feroviară și rutieră reprezintă o problemă pentru România

De la aderarea la UE în 2007, fermierii locali și-au îmbunătățit stocurile de semințe, au cumpărat utilaje noi și au sporit producția cu subvenții agricole euroepene. Producția depășește cererea internă, România fiind, de asemenea, un element cheie pentru alte țări din regiune care fac parte din piața deschisă a UE.

Majoritatea a ceea ce exportă România nu crește în țară. Căile navigabile pe Dunăre aduc produse de la fermele din Slovacia, Ungaria și Serbia. Exporturile prin Constanța ar putea chiar să depășescă recordul anterior stabilit în 1989.

Cea mai mare piedică pentru extindere este infrastructura feroviară și rutieră din România și calitatea instalațiilor de transport din Bulgaria. Rutele de transport sunt dotate cu echipamente mai vechi, construite în timpul perioadelor economice controlate de stat, care fac încărcarea mai lentă decât în porturile occidentale.

Constanța urmează să obțină un impuls competitiv major. Un nou complex de depozitare și manipulare a cerealelor de 24 de silozuri este setat să transfere 72.000 tone pe zi pe nave, de șase ori mai rapid decât rata actuală disponibilă. Complexul costă peste 50 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind de la băncile locale. UE a finanțat o conexiune feroviară pentru a sprijini noul terminal.

Un nou complex de silozuri de cereale va face din portul Constanța, principalul centru de încărcare a grâului din Marea Neagră, scrie Bloomberg.

Editor web: Mihnea Lazăr

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri