Analiză Cum a ajuns Ivermectina, un medicament contra păduchilor pentru care s-a luat premiul Nobel, leacul minune al conspirațiilor COVID

Mihnea Lazăr
cutie de Ivermectină
Cutie de Ivermectină. Foto: Profimedia Images

Teama provocată de pandemia de COVID-19 a născut în ultimele zile o nouă vedetă, posesoare a unui nume desprins parcă dintr-un bestiar al monștrilor farmaceutici: Ivermectina. Descoperit în anii '70, medicamentul este, în esență, un antiparazit folosit cu succes la vindecarea unor boli parazitare grave dar şi pentru tratamentul păduchilor. Rezultatele pozitive înregistrate au dus în cele din urmă la acordarea, în 2015, a premiului Nobel pentru Medicină celor care au descoperit și dezvoltat Ivermectina. De atunci, s-a tot încercat promovarea acestui nou medicament, prezentat drept noul „glonț de argint” al medicinii, capabil să vindece mai multe afecțiuni și boli. Până acum, promotorilor Ivermectinei le-a lipsit însă și „o armă de argint”, capabilă să lanseze acest „glonț”. Apoi, în 2020, a apărut pandemia de coronavirus, iar Ivermectina și-a câștigat în scurt timp un glorios loc în topul nenumăratelor tratamente anti-COVID mai mult sau mai puţin controversate.

Spre sfârșitul lunii ianuarie, o furtună globală mediatică răsărită aparent de nicăieri a provocat o undă de șoc care a atins inclusiv țara noastră: peste noapte, românii au luat brusc cu asalt farmaciile și au început să le golească rafturile de Ivermectină - un medicament practic cvasinecunoscut publicului larg - despre care diverse informații neverificate dar rostogolite pe rețelele sociale susțineau că previne infecția cu SARS-Cov-2.

Stocurile s-au golit rapid, inclusiv cele din farmaciile veterinare (Ivermectina e folosită, printre altele, și pentru tratarea paraziților câinilor sau pisicilor), în ciuda avertismentelor medicilor veterinari care au spus că, în această formă, medicamentul e periculos pentru oameni.

Diverse studii, rapoarte şi ştiri despre posibila folosire a acestui medicament în tratamentul împotriva SARS-Cov-2  au apărut, episodic, pe tot parcursul anului 2020.

Odată cu luna decembrie 2020 şi începutul lui ianuarie 2021 informaţiile despre Ivermectină au devenit mult mai vizibile au început să se reverse în cascadă în spaţiul online. Ştirile despre acest subiect au fost preluate şi difuzate inclusiv de diverşi lideri politici, precum preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, sau un controversat senator republican, apropiat fostului preşedinte SUA, Donald Trump.

Cum s-a ajuns aici? Scurtă cronologie a faptelor

Conform unui studiu publicat de Biblioteca Națională de Medicină a SUA, cea mai mare bibliotecă medicală din Statele Unite, povestea Ivermectinei începe la mijlocul anilor 70, când în urma cercetărilor unui japonez - Satoshi Omura și ale unui american - William C. Campbell - s-a constatat că acest medicament este foarte eficient în tratarea mai multor paraziți, atât la oameni, cât și la animale.

5 octombrie 2015: Anul 5 Înainte de COVID

În urma acestor cercetări, după zeci de ani de succese înregistrate în tratarea cu Ivermectină a unor boli grave, cei doi oameni de știință au primit, pe 5 octombrie 2015, premiul Nobel pentru Medicină.

Omura şi Campbell au fost astfel recompensați după ce Ivermectina a redus semnificativ în această perioadă incidența așa-numitei „orbiri de râu”, a doua mare cauză de orbire din lume și a filariozei limfatice (elefantiazis), boală caracterizată prin tumefacții dureroase, a doua mare cauză de dizabilitate din întreaga lume.

În plus, medicamentul și-a arătat eficiența împotriva păduchilor și a altor boli parazitare şi a cunoscut un mare succes inclusiv pe piaţa medicamentelor de uz veterinar.

Din acest moment, toată lumea a început să laude deschis beneficiile acestui produs. Organizația Mondială a Sănătății a salutat decizia acordării premiului Nobel.

Ivermectina era considerată un veritabil „glonț de argint”, un medicament revoluționar, cu potențial de vindecare a multor boli grave.

Doar în 2014, 139 de milioane de persoane au putut fi tratate cu Ivermictină în cadrul programului OMS de eradicare a orbirii de râu în 18 țări subsahariene, iar 109 milioane de oameni au fost tratați cu acest medicament în întreaga lume

A apărut, însă, o problemă: s-a constatat că Ivermectina a devenit un „medicament al săracilor, dar inaccesibil săracilor”, după cum s-a arătat, în aceeaşi perioadă, într-o analiză publicată în El Pais și preluată de Euractiv. Astfel, un „glonț de argint” are nevoie, pentru a fi eficient, de o „armă de argint”. Lucru care nu s-a întâmplat, deoarece Ivermectina ar fi fost insuficient „marketată” pe plan internațional: deși tratează boli grave din regiuni extrem de sărace, medicamentul nu ar fi fost prea „atractiv” pentru companiile farmaceutice.

Anul 2020. Anul COVID și Anul Zero în care Ivermectina a început să fie „marketată” ca posibil leac-minune

Pe lângă pandemia de COVID-19, anul 2020 a cunoscut și o veritabilă epidemie de fake news, inclusiv în România. „Narativul” informațiilor mai mult sau mai puțin verificate, false de-a dreptul sau al dezinformărilor atent țintite a început să cuprinda și lista, tot mai eterogenă şi stufoasă, a tratamentelor şi medicamentelor „care te vindecă de Covid”.

Printre aceste leacuri-minune, și-a făcut apariția, timid, la început, și Ivermectina.

Iniţial, nimeni nu a băgat-o în seamă: spațiul mediatic al anului 2020 era deja plin de alte vedete ale momentului, precum Hidroxiclorochina, Redemsivirul, Dexametazona, vitamina C, usturoiul şi argintul, dezinfectantul sau statul la soare.

4 aprilie 2020. Primele rapoarte despre tratamentul anti-COVID cu Ivermectină. Și primele dezmințiri oficiale

Pe 4 aprilie 2020 a apărut în presa din Australia un prim raport al unui studiu realizat în această țară, conform căruia Ivermectina ar stopa dezvoltarea coronavirusului. Testele au fost realizate in vitro, adică nu s-au realizat pe animale și cu atât mai puțin pe oameni. Autoritățile au avertizat încă că e doar un prim experiment și că oamenii nu trebuie să apeleze la automedicație.

Concomitent, Administrația pentru Medicamente și Alimente din SUA (FDA) a publicat un raport detaliat al studiului, în care a precizat că medicamentul e deja aprobat în SUA, dar nu pentru tratamentul anti-COVID (ci pentru tratarea bolilor parazitare arătate mai sus) și a precizat că e nevoie de „investigații suplimentare” referitoare la posibilele beneficii asupra oamenilor.

raport-FDA-Ivermectina-COVID
Extras raport FDA despre studiul referitor la posibilul tratament COVID-19 cu Ivermectină. Foto: Captură National Library of Medicine

La doar câteva zile distanță, FDA a venit cu o precizare extrem de clară:

Nu folosiți Ivermectina pentru animale ca să tratați oamenii de COVID-19

Iulie 2020. Viralul despre Ivermectina postat în Bolivia, cu un preot mexican care face furori în Brazilia şi Peru

În lunia iulie 2020, un clip video postat de un utilizator din Bolivia, cu titlul „Ivermectina te poate salva de Covid-19”, în care este prezentat un pastor din Mexic a înregistrat 285.000 de share-uri. De atunci, clipul continuă să fie rostogolit pe Facebook, informează BBC.

În luna octombrie, când restul lumii aștepta cu speranță apariția unui vaccin eficient împotriva SARS-Cov-2, în America de Sud şi America Latină exista deja o „isteria” în masă în ceea ce priveşte Ivermectina.

Conform revistei Nature, încă din luna mai, direcțiile de sănătate publică din Bolivia administraseră deja 350.000 de doze populației. În aceeași perioadă, poliția peruviană a confiscat 20.000 de sticle de Ivermectină, pentru uz animal, comercializate pe piața neagră.

Printre ţările atinse de mirajul Ivermectinei s-a numărat şi Brazilia lui Bolsonaro. Preşedintele brazilian s-a remarcat de altfel prin atacurile sale vehemente împotriva vaccinurilor anti-COVID. El nu a ezitat să susţină că vaccinul de la Pfizer ar putea transforma persoanele vaccinate în „femei cu barbă” sau „în crocodil”.

Cum se explică apetenţa sud-americanilor pentru Ivermectină?

„Atât medicii cât şi guvernele chiar vor să-i ajute pe oameni. Plus, abundenţa Ivermectinei pe piaţa din America Latină explică, întrucâtva, de ce acest medicament e atât de popular în această regiune”, a explicat un expert în politici de sănătate publică pentru BBC.

Noiembrie 2020. Primele studii pe oameni. În Bangladesh

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 a apărut un studiu, efectuat în Bangladesh pe 72 de persoane bolnave de COVID. Rezultatele cercetării au arătat că 77% dintre pacienții care au luat Invermectină timp de 5 zile s-au vindecat în mai puțin de două săptămâni.

Autorii studiului admit că „sunt necesare testări suplimentare pe un număr mai mare de persoane pentru a confirma acest raport”.

9 decemebrie 2020. Un senator american republican acuză cenzura Facebook asupra articolelor despre tratamentele anti-COVID

9 decembrie 2020: Un senator american, membru al Partidului Republican, a publicat pe contul său de Facebook un mesaj cu titlul „Închisoarea Facebook”, în care prezintă mărturia unui medic din Wisconsin despre „efectele miraculoase” ale Invermectinei și modul în care acesta e cenzurat de Facebook de fiecare dată când încearcă să discute despre aceste medicament.

„Hai să vedem ce se întâmplă dacă postez asta pe pagina mea”, a spus senatorul republican. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Conform New York Times, Ron Johnson s-a remarcat prin atitudinea sa sceptică faţă de eficienţa vaccinurilor anti-COVID. În schimb, Johnson a fost un promotor al folosirii hidroxiclorochinei ca tratament pentru coronavirus, dar şi a Ivermectinei, în contradicţie cu recomandării Institutului Naţional de Sănătate Publică al SUA.

În calitate de preşedinte al comisiei de Afaceri Interne (Homeland Security) a Senatului, Johnson a organizat în decembrie 2020 o audiere la care au fost invitaţi diverşi medici cunoscuţi pentru poziţile lor publice împotriva folosirii măştii şi în favoarea utilizării hidorxiclorochinei sau a ivermectinei în tratamentul anti-COVID.

La respectivele audieri au participat doar 3 din cei 19 senatori ai comisiei parlamentare.

5 ianuarie 2021: Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro promovează medicamentul pe Facebook

Printre susținătorii tratamentului cu acest medicament-minune se află și actualul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro. Acesta susține că rata mică a mortalității provocate de COVID-19 în Africa se datorează tratamentului cu Invermectină administrat pentru bolile parazitare.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Declaraţiile pro-Ivermectină ale lui Bolsonaro vin într-un context dificil pentru brazilieni: cercetătorii din Brazilia au venit recent cu vești îngrijorătoare, după ce au publicat noile informații legate de vaccinul dezvoltat de Sinovac din China. Potrivit ultimelor studii, eficacitatea serului chinezesc este de doar 50,4%.

Rezultatele sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât vaccinul chinezesc este unul dintre cele două pe care guvernul din Brazilia se bazează pentru a începe imunizarea la nivelul întregii țări.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate