Sari la conținut
News Alert

Copii cu planuri mărețe pentru țara lor: „Trebuie să muncim și să arătăm că ne pasă”

Avem o ţară frumoasă, dar cât de multe lucruri ne învățăm copiii despre ea? Elevii implicați în proiectul „Școala ta, tradiția ta” au lucrat cot la cot cu meșterii populari și au aflat ce înseamnă să fii fierar, au devenit olari pentru o zi și au descoperit arta linogravurii!

Sunt mici, dar au planuri mărețe pentru țara lor. Pentru Maria, Horia şi Mihai, România nu este o cauză pierdută, ci locul care, cu răbdare și dragoste, poate fi readus la viață. Cei trei puști pasionați de istorie au luat parte la programul educativ „Țara ta, tradiția ta”, care promovează patrimoniul cultural al României în școli și-i ajută pe cei mici să înțeleagă mai bine valorile naționale. Arta populară este una dintre ele.

Vreau să schimb ceva în viața noastră și aș vrea ca toți tinerii să facă chestia asta, deoarece , pentru că la urma urmei este țara noastră, spune Maria.

Aș vrea să ajut la restaurarea mai multor locuri din România. De exemplu, cetățile lui Vlad Țepeș sunt într-o stare deplorabilă. De exemplu, dacă mergeți la Palatul Voievodal de la Târgoviște, la Poenari sunt doar niște ruine. Sunt locuri din România care merită să fie restaurate, merită să fie reconstruite și merită să fie vizitate de mii de oameni, de sute de mii de oameni, milioane de oameni. Trebuie doar să muncim și să arătăm că ne pasă”, spune Horia.

Aș vrea să îi fac pe oameni să creadă ceea ce fac toți și să simtă, nu doar să le placă ceva și să... să fie una cu lucrul”, spune Mihai.

Elevii au ascultat atenți povești despre România de altădată și au „furat” meserie de la meșterii populari. Au modelat vase din lut pe care mai apoi le-au luat acasa și au asistat la realizarea unei dalte prin prelucrarea fierului la cald.

Cel mai mult mi-a plăcut atuncea când ne-au povestit despre scoarțe, despre covoare, dar mi-a plăcut... mi-au plăcut și aceste activități. Olărit și alte arte românești”, spune Horia.

Unele lucruri nu sunt suficient de valorificate pe cât ar trebui să fie. Sunt lucruri foarte frumoase care ne reprezintă ca popor și ne reprezintă cultura”, crede Maria.

După părerea mea, tradițiile definesc un popor. Un popor fără tradiții e un popor fără suflet, iar un popor fără suflet e un popor care nu există. De-asta consider că ceea ce am învățat astăzi este foarte important”, e de părere Horia.

Dacă tânăra generație privește România cu optimism, pentru nea Ion, unul dintre meșterii invitați, devalorizarea meșteșugurilor populare este o dezamăgire.

Coman Ion, meșter olar: S-au deschis porțile după 90 și lumea ia chinezării nu mai ia artă... Nu se mai cumpără, nu se mai servesc din artă, din lut. Înainte lingură de lemn și berbeniță pentru untură, pentru... oțetari, pentru murături, strachină de mâncat, lingură de lemn. Acuma nu mai...

Virgil Scripcariu, sculptor: Şi noi avem această carență ca societate, că nu punem accent pe patrimoniu, patrimoniul se risipește, se strică, se distruge și de fapt primul pas este să conștientizăm că îl avem și după aceea ce facem cu el.

Generația tânără are alte preocupări. Cu toate acestea, Virgil Scripcariu încearcă să le insufle copiilor dragostea față de tradițiile și frumusețile țării.

Virgil Scripcariu, sculptor: Vizita conștientă în locurile istorice este o dramă. Pentru că îți dai seama că, într-un interval foarte scurt, s-au distrus niște valori. Cred că vizitele noastre ar trebui să fie culturale. Adică când mergem undeva, în primul rând să nu fotografiem doar casa, să încercăm să înțelegem de ce arată casa aceea într-un fel.

Obiective și obiceiuri valoroase din 42 de localități și zone din România sunt incluse, în total, în patrimoniul mondial. Anul acesta, în luna iulie, nouă păduri din fag, printre care cele de la Izvoarele Nerei, Masivul Cozia și Codrul secular Slătioara, au fost adăugate pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.