România furată. Loteria manualelor, un fiasco de peste 7,5 milioane de euro

Mădălina Chițu
170911_manuale vechi scoala elevi AN_SCOLAR_15_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

România este ţara cu cea mai mare rată de analfabeţi funcţionali din Uniunea Europeană. Lipsa unei stategii coerente ne-a adus în această situaţie. În ultimul an, ministrii care au trecut pe la conducerea Ministerului Educaţiei au acreditat editura de stat să facă toate manualele, pentru toţi elevii de clasa a VI-a în doar câteva săptămâni. Rezultatul - un fiasco total care a costat peste 7.5 milioane de euro. Actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat că va renunţa la legea manualului unic, fără să dea prea multe detalii despre ce se va întâmpla de la anul cu manualele tipărite pentru elevii de clasa a VI-a de către Editura Didactică şi Pedagogică.

România, Finlanda şi Danemarca - trei ţări aflate la mii de kilometri distanţă una de alta şi care îşi construiesc viitorul într-un mod total diferit prin felul în care aleg să investească în educaţie.

Rezultatele strategiilor pe care le are fiecare ţară în parte în privinţa educaţiei se reflectă şi în studiile internaţionale care măsoară nivelurile de competenţă ale elevilor. Copiii din România se află de fiecare dată la coada clasamentelor, mult sub media europeană.

O reformă continuă

Finlanda este recunoscută ca având unul dintre cele mai performante sisteme de învăţământ, lăsându-le copiiilor libertatea de a-şi face singuri orarul. Danezii pun accent pe fericirea elevii, oferindu-le acestora tot ce au nevoie pentru a se descurca în viaţă. În România, însă, nu există o direcţie clară în acest sens. Aici învăţământul este într-o continuă reformă.

În cei aproape 30 de ani de democraţie, în fruntea Educaţiei au fost cam tot atâţia miniştri, unii dintre ei reuşind performanţa să stea la conducerea acestui minister o săptămână şi o zi , în timp ce alţii au fost numiţi de mai multe ori în funcţia de ministru.Fiecare dintre ei a gândit cel puţin o reformă a sistemului. În ultimii 5 ani lupta se dă pe manualele şcolare, un domeniu în care Ministerul Educaţiei a alocat în ultimii 8 ani cel puţin 22 de milioane de euro.

Aceşti bani ajungeau la editurile agreate de minister şi au fost folosiţi nu doar pentru completarea stocurilor de manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu, ci şi pentru retipărirea manualelor nou introduse în sistem.

Indiferent de ce au nevoie profesorii şi elevii, autorităţile continuă să investească milioane de euro anual în manuale. O reformă începută în 2013 şi neîncheiată nici până în prezent. O reformă care promite upgradarea manualelor cu programa.

În 2013, Ministerul Educaţiei anunţă introducerea manualelor digitale şi organizează licitaţie pentru manualele de clasa I şi a II. Editura de stat aflată în subordinea instituţiei câştigă indirect un singur contract - cel de Abecedar, iar explicaţiile vin de la Dane Karoly, cel care conducea pe vremea respectivă Editura Didactică şi Pedagogică.

Dane Karoly, fost director Editura Didactică și Pedagogică: Trebuiau declarate în total şase proiecte câştigătoare la fiecare titlu. Editura noastră la Abecedarul de clasa I iniţial a ajuns pe locul 7. Trebuie să spun că acest loc 7 nu a fost pentru conţinut, ci mai mult pentru preţ. Am cerut un preţ moderat de 7 lei şi 45 de bani aproximativ pentru două volume plus manual digital. Nu am depus contestaţie, însă au depus alţii şi în urma contestaţiilor am ajuns pe locul 6.

Reporter: Puteaţi participa la licitaţia pentru manualele digitale fără să încheiaţi un parteneriat cu o firmă de IT?

Dane Karoly: Greu. Deci, noi nu.

Reporter: De ce?

Dane Karoly: Pentru că noi fiind o firmă de stat asta este realitatea: ne mişcăm un pic mai lent. Pentru a schimba stuctura editurii trebuie luate nişte decezii atât la nivelul conducerii editurii, la nivelul consiliului de administraţie, dar mai departe la nivelul ministerului de resort şi chiar a Guvernului. Aşa că noi am ales calea colaborării cu firme specializate.

Editura de stat a primit, la acea vreme, foarte puţine comenzi, sub 5.000 de bucăţi.

Reporter: Ca să vă scoateţi investiţia, câte manuale trebuie să vindeţi?

Dane Karoly: Având în vedere că manualele acestea sunt valabile pe 4 ani, un 20.000-30.000 de exemplare.

Editura de stat pierde teren. Liviu Pop intervine

Editura de stat a deţinut monopolul în tipărirea şi distribuţia de manuale din 1951 până în 1994, când trimitea 2,4 milioane de manuale în şcolile româneşti. Odată cu intrarea pe piaţă a privaţilor, Editura Didactică a pierdut teren. În 2014, a mai editat doar 310.000 de manuale, cu toate că are, în continuare, cele mai multe titluri din catalogul manualelor aprobat de Ministerul Educaţiei.

Nici la capitolul profit editura de stat nu stă bine.

Bilanţurile financiare ale Editurii Didactice şi Pedagogice arată că anual înregistrează profituri chiar şi de 20 de ori mai mici decât editurile care scot materiale şcolare, dar fără a se înscrie la licitaţiile organizate de către Ministerul Educaţiei. În 2015 EDP-ul a avut un profit sub 3.000 de lei.

În 2017, Liviu Pop, aflat pentru a doua oară la Ministerul Educaţiei, acreditează Editura Didactică şi Pedagogică ca fiind singura care realizează manuale şcolare. Astfel, editurii i se dă sarcina să tipărească manuale la toate materiile pentru toţi elevii de clasa a VI-a.

Florica Cherecheş, vicepreşedintele comisie pentru educaţie din Camera Deputaţilor: Ministerul a dat în condiţii de deplină nelegalitate contracte pentru realizarea manualelor şcolare Editurii Didactice şi Pedagogice. Şi totuşi ordinanţa 76 din 2017, care prevedea transformarea editurii, a tipului de societate, acea ordonanţă a fost declarată neconstituţională şi totuşi ea este invocată într-un răspuns pe care l-am primit de la Ministerul Educaţiei ca temei pentru încheierea contractului pentru Editura Didactică şi Pedagogică.

Liviu Pop iniţiază şi o lege a manualului, declarată şi ea neconstituţională. Liviu Pop, fostul ministru al Educaţiei, iniţiatorul legii manualului: A fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională pe procedură, dacă o pot numi aşa, în sensul în care nu trebuia să fie Senatul cameră decizională, trebuia să fie Camera Deputaţilor cameră decizională. Manualele erau pline de greşeli, sunt pline de greşeli şi acum. O recorectare a lor nu o făcea nimeni. Toată lumea îşi doreşte un manual perfect, nu avea ministerul pârghia prin care să facă un manual perfect. Adică, adică veneau trei manuale, dau un exemplu, cinci autori, zece autori de manuale, era un punctaj între 1 şi 100 de puncte, puţine sunt disciplinele la care s-au acordat 100 de puncte. Deci, erau manuale din start 99, 97, 85, mă rog, cum erau baremele, nu a existat posibilitatea să duci acel manual la 100 de puncte.

Pe perioada verii, pentru anul şcolar 2018-2019, Editura Didactică şi Pedagogică a redactat conţinutul manualelor pentru 40 de discipline, tipărind peste 2.6 milioane de exemplare pentru elevii de clasele I - VI, încasând de la Ministerul Educaţiei peste 7,5 milioane de euro.

Erate peste erate

La scurt timp de la scoaterea lor pe piaţă au apărut şi eratele. Rând pe rând manualul de Limba şi Literatura Română, Biologie şi Istorie - toate de clasa a VI-a, la Matematică şi Explorarea mediului au fost urmate de erate. Manualul de Geografie de clasa a VI-a a avut atât de multe greşeli încât conducerea editurii de stat a anunţat reeditarea lui.

Liviu Pop, fostul ministru al Educaţiei, iniţiatorul legii manualului: Nu putea să se facă peste noapte acest lucru, în condiţiile în care, eu am mai spus-o public - Editura Didactică şi pedagogică a fost sabotată din interior în ultimii 10 ani de către editurile private. Capacitatea editurii este limitată.

După aproape 20 de ani de zile de când în România s-au introdus manuale alternative, constatăm că doar 25% dintre discipline pe care toţi elevii din România le fac sunt acoperite de manuale. Ceea ce este mult mai grav e faptul că nicăieri nu a fost reglementat pe de o parte cine răspunde că nu au copiii manuale, pe de altă parte cine să facă aceste manuale dacă actorii care participă la licitaţie, editurile private şi Editura Didactică şi Pedagogică până anul trecut, nu reuşesc să vină cu aceste manuale, adică era o chestiune de vid legislativ.

Florica Cherecheş, vicepreşedintele comisie pentru educaţie din Camera Deputaţilor: Nu cred că era nevoie de o lege a manualului şi nu cred că este corect să înlături competiţia. De fapt, ce s-a intenţiona a fost să se pună mâna pe o piaţă de 15 milioane de euro prin instituirea acestui monopol. Se pare că scopul ar fi ca Editura Didactică şi Pedagigică să beneficieze de o finanţare consistentă pentru a-şi înnoi echipamentele, aparatura, tot ce au. Trebuie lăsat totuşi la latitudinea profesorilor, a părinţilor alegerea manualului. Au fost prea multe, au fost anumite practici necorespunzătoare. Rezolvă acele probleme şi acele incidente. Nu poţi să spui că dai Ordonanţă şi transformi o editură şi dai monopol pentru că elevii au început fără manuale. Asta este o declaraţie de fapt de neputinţă.

Ministerul bagă bani în ceva pe care profesorii aleg să folosească tot mai rar fie pentru că e depăşit, fie că e plin de greşeli.

Programa se tot schimbă

Maria Gros, profesoară: Programa s-a schimbat de n ori şi manualul a rămas acelaşi. Programa este documentul curricular obligatoriu. Ăla este cartea noastră de căpătâi, ăla îl urmăm. Deci, nefolosind toate conţinuturile din manual atunci trebuie să te străduieşti să ţi le concepi tu. Conţinutul din manual se pretează foarte mult la metodele învechite, metodele tradiţionale.

Raluca Maria Gros predă fizică şi chimie la Şcoala Gimnazială Sânmihai de Câmpie din Judeţul Bistriţa-Năsăud, o comună care are sub 1.500 de locuitori şi ai cărei elevii de clasa a VII-a învaţă după manuale vechi de 20 de ani.

Raluca Maria Gros: Un manual bun de chimie l-aş vedea pe gândire critică, deci întrebarea orei de astăzi este: de ce soluţia de saramură poate fi folosită pentru conservarea legumelor sau pentru... Şi aici copiii vin cu tot felul de ipoteze.

La şcoala din Sânmihai de Câmpie învaţă 140 de elevi. Nu au laboratoare unde să poată face experimente, iar profesorii trebuie să găsescă soluţii pentru a face practică.

Raluca Maria Gros: Din nimic trebuie să facem ceva. Avem un pachet chiar minimal de ustensile, dar avantajul este că mai predau la încă două şcoli şi atunci mă împrumut de la alte şcoli. Şi acum ce vedeţi aici sunt din două şcoli aduse. Nu avem la chimie foarte multe vase (00.58.33.23) de sticlă. Chiar mi-aş dori o trusă cu tot felul de vase de sticlă.

Ana Moldovan este directoarea şcolii şi profesoară de geografie. Cunoaşte atât minusurile sistemului, cât şi nevoile elevilor şi caută soluţii.

Ana Moldovan: Am făcut şi am desfăşurat activităţi fără manuale şcolare la un moment dat pentru că nu erau deja ajunse pe băncile copiilor şi învăţarea s-a produs. Experienţele de viaţă există dacă pornim de la ceea ce suntem. Până la urmă putem construi învăţare şi dezvoltare de compotenţe fără manual şcolar. Este o prioritate să amenajăm un laborator de ştiinţe deoarece simt şi observ că copiii sunt foarte mult orientaţi şi preferă domeniul ştiinţe. Avem materiale, însă, ne descurcăm, dar se poate şi mai bine.

Ce se întâmplă în Danemarca

Despre diferenţele dintre sistemul de învăţământ de la noi din ţară faţă şi cel din Occident povesteşte Diana Popescu, singura româncă de la Liceul Ordrup din Copenhaga, profesoară de fizică.

Diana Popescu: În România trebuia să înveţi foarte mult şi să îţi aminteşti tot felul de teorii greoaie şi demonstraţii şi formule şi aşa mai departe, fără cărţi... Aici sunt examene, inclusiv la facultate, unde te duci cu cărţile şi în general nu se pune bază pe cât îţi aminteşti, cât de bun eşti să memorezi, ideea este ştii să le pui în practică. Atât timp cât ţi se dau exerciţii care sunt cu aplicaţii în viaţa de zi cu zi şi atât timp cât ştii să le rezolvi, nu e nicio problemă. Pe nimeni nu interesează ce memorie fantastică ai tu. Îmi aduc aminte când eram eu în şcoală cam ştiam când ne vine rândul să spunem lecţia, când ne ascultă şi ne pregăteam, după acea dată şi stăteam liniştiţi. Aici nu este aşa. Aici trebuie să fii activ cât poţi de mult de fiecare dată pentru că se dau de două ori note. O dată se da în februarie şi o dată la sârşitul anului, în mai. Până acum 6-7 ani nu se dădeau note deloc până în ultimul an de şcoală generală care este clasa a noua, dar acum 5-6 ani s-au introdus notele pentru că mulţi doreau să aibă ceva, un sistem de referinţă cât de cât. Şi au început să dea note din clasa a VI-a până în clasa a IX- a. Şi apoi vin la liceu şi în funcţie de notele care le iau la examen la şcoala generală, spre exemplu, la noi nota de trecere este 2. Noi nu avem de la 0 la 10, avem în hopuri -3, 0, 2, 4, 7, 10 şi 12.

„Folosesc foarte multă tehnologie”

Bianca Biro a renunţat la România acum 13 ani şi îi învaţă pe copiii din Helsinki şi Vantaa engleză, franceză şi română.

Bianca Biro, profesoara in Helsinki: La limba franceză elevii învaţă să îşi facă un CV în franceză sau să folosească limba franceză pentru a-şi găsi un job în Finlanda. Totul este foarte, foarte practic. Folosesc foarte multă tehnologie. Asta se foloseşte în general pentru a-i ajuta pe copii să colaboreze între ei. Manualele s-au schimbat prin faptul că într-un exerciţiu în care se vorbea despre cineva care merge la şcoală, acel exercitiu s-a transformat în a vorbi despre mine, ce fac eu, la ce şcoală merg şi totul a devenit foarte personal, pentru ca tot ce învaţă elevul să fie util şi interesant în acelaşi timp.

Diana Popescu: Noile generaţii stau pe umerii noştri şi ei sunt viitorul nostru. Normal că trebuie să punem tot ce avem mai bun în ei, ca ei să ne ofere nouă, la rândul lor, tot ce au mai bun.

Un viitor incert

În România normalitatea arată altfel: nu există o strategie clară atunci când vine vorba de viitorul elevilor.

Florica Cherecheş este de şase ani membru al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaţilor şi consideră că priorităţile sistemului de învăţământ din România ar trebui să fie altele. Ea militează pentru consilierea elevilor de gimnaziu pentru orientare şcolară, care să îi ajute pe elevi încă de la vârste fragede să îşi aleagă meseria potrivită.

Florica Cherecheş, vicepreşedintele comisie pentru educaţie di Camera Deputaţilor: În Germania din clasa a V-a începe această consiliere, care se realizează cu elevul, cu părinţii şi cu profesorii lui, pentru că toţi împreună doresc succesul acelui copil. După ce îşi dau seama care sunt înclinaţiile naturale ale copilului îi facilitează acestuia exterienţa practică. Noi când ne gândim la practică ne gândim la o fabrică. Nu este corect. În România avem 1 consilier şcolar la 800 de elevi. Aceasta este media oficială. Vă daţi seama că nu are cum să facă orientare şcolară, un astfel de consilier. Dacă punem copilul, elevul sau studentul în centrul sistemului de învăţământ avem sistem performant. Dacă punem şcoala, profesorii, ce oferă şcoala nu putem avea performanţă pentru că ignorăm elementul central - copilul, elevul, studentul.

Accent pe teorie

În România, spre deosebire de celelalte ţări europene, accentul cade pe teorie.

Anca Gaidoş, director operațional Fundația Noi Orizonturi: Suntem în societatea în care informaţia este peste tot şi cred că mai degrabă trebuie să ne gândim cum îi pregătim pe copii să interpreteze, să îşi verifice informaţiile pentru că sunt nenumărate surse pentru aceaşi informaţie şi asta cred că este pregătirea de care copiii şi noi avem nevoie.

Anca Gaidoş conduce o fundaţie care are ca principal obiectiv realizarea de programe de formare pentru cadrele didactice şi care militează pentru ca şcoala românească să fie înclinată spre nevoile directe atât ale profesorilor, dar mai ales ale elevilor.

Anca Gaidoş: Noi trebuie să ne pregătim copiii să fie foarte critici, să se gândească cu un semn de întrebare atunci când citesc ceva. Şi atunci nu manualele cred că sunt cele care ne dau nouă bătăi de cap. Aş lua o comparaţie: un bucătar care este la începutul carierei şi atunci îl ajută să aibă o carte de bucate, da. Manualul să presupunem că este ca o carte de bucate. Când eşti la început ai nevoie de ceva. Dar, aşa cum un bucătar bun, la el în bucătărie înţelege rolul ingredinetelor, chimia combinării lui, ce alte lucruri mai poate să aducă, aşa şi profesorul are nevoie de multe, multe, ingrediente şi de multe informaţii ca să creeze aceste contexte potrivite de învăţare pentru copii.

Recent, am făcut un studiu şi am întrebat şi profesori şi elevi ce îşi doresc sau ce înţeleg ei prin învăţare relevantă. Partea tristă a fost că mulţi dintre copiii au spus că învăţarea relevantă cred că este ceva legat de partea practică şi de viaţa noastră, de ce ne aşteaptă după şcoală, dar din păcate nu avem parte de aşa ceva în şcoală.

Regulile după care se va desfăşura procesul de învăţare de la anul sunt necunoscute. Actualul ministru - Ecaterina Andronescu - vrea o nouă reformă.

Reporter: Pentru ce îi pregăteşte şcoala românească pe elevi?

Liviu Pop, fostul ministru al Educaţiei, iniţiatorul legii manualului: Pentru o societate mai bună. Aici e marea întrebarea, din punctul meu de vedere - ce fel de elevi pregăteşte şcoala românească? Dacă punem întrebarea aceasta atunci ajungem şi la răspunsul întrebării dumneavoastră. Care este profilul absolventului de liceu astăzi? Ne place cum arată absolventul de liceu, ne place cum arată absolventul de facultate? ... Încerc să pun amprenta pe sistemul de învăţământ aşa cum orice profesorul încearcă să îşi pună amprenta pe clasa respectivă, cum orice antrenor de fotbal, dacă vreţi, încearcă să îşi pună ampreunta pe echipa de fotbal, cu scopul de a câştiga ceva. ...

Florica Cherecheş, vicepreşedintele comisie pentru educaţie din Camera Deputaţilor: Lipsa educaţiei, din păcate, o vedem. Din încercarea de a da foarte mult şi prea mult, de fapt, copilul primeşte prea puţin. Şi aş vrea să accentuez faptul că a avea o diplomă nu înseamnă neapărat şi a avea o meserie. A avea trei diplome nu înseamnă că vei putea plăti facturile lunare. Contează ceea ce ştii să faci. Şcoala ar trebui să formeze caractere, ar trebui să dea principii, să deschisă setea de cunoaştere. Trebuie să învăţăm tot timpul lucruri noi . Din păcate nu văd să se întâmple asta în şcoala românească. Încă este o structură învechită.

Ana Moldovan, director de şcoală Sînmihai: Cred că suntem într-o etapă de dezvoltare, de rescriere a sistemului de învăţământ şi nu aş putea să afirm, cel puţin din ceea ce se întâmplă în comunitatea noastră, că îi pregăteşte pentru viaţă foarte bine, dar eu totuşi sunt optiomistă şi eu ştiu că într-un viitor nu foarte îndepărtat şi copiii din România o să fie pregătiţi altfel decât s-a întâmplat până acum.

Raluca Maria Gros, profesoară de chimie: Aş vrea să îi pregătesc pentru viaţă, aşa din perspectiva chimiei, cum se poate.

Digi OnlineLive
Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate