Sari la conținut
News Alert

De ce Bucureștiului i s-a pus eticheta de „capitală europeană a cutremurelor”

Există un mit care circulă în ultimii ani: clădirile mai noi ar fi mult mai sigure decât cele vechi. Cât adevăr e în această presupoziție? Răspunde dr. ing. Dan Lungu, profesor de siguranța construcțiilor la Universitatea Tehnică de Construcții București.


„Adevărul de la capătul afirmației - sau neadevărul - rezultă din analiza celor 3-4 factori care compun riscul seismic. Primul e hazardul seismic. Hazardul seismic înseamnă hazardul sursei.
Hazardul sursei sunt cutremurele din Vrancea, pentru România, ca sursa principală. Ea a produs cele mai mari pagube: cutremurul din 77 cu 1570 de oameni care au decedat, din care 1.450 în București. Pagube de peste 2 miliarde de dolari atunci, care înseamnă azi peste 10 -12 miliarde astăzi. Au fost și alte cutremure mari, în 40 ceva mai mic, chiar dacă de magnitudine mai mare, în 1802, unul poate chiar mai mare decât '77 din toate punctele de vedere, şi în 1838 unul asemănător cu '77 în București. Noi nu putem face predicţii. Asta e o pistă falsă. Abundă ziarele de povești despre cutremure, cu tot felul de socoteli. Predicția e zero”, a explicat la Digi24 profesorul Dan Lungu. El a menționat că „marii seismologi” au spus și că între 75 și 80 nu o să fie niciun cutremur peste 6, or s-a întâmplat chiar în 77. „Asta e prostie, e imposibil”, a repetat Dan Lungu în legătură cu predicția cutremurelor.

El a arătat că efectele unui seism depind de magnitudine, de adâncime și de distanța față de mediul construit. Sunt prea mulți parametri și nu se pot sistematiza, a spus profesorul, oferind exemplul Californiei, unde cutremurele se produc la adâncimi mult mai mici decât în România și tot nu s-a reușit o sistematizare. 

Un al doilea factor, după hazard, este vulnerabilitatea fondului construit.  În perioada de după 77, am progresat mult, după ce înainte am fost relativ înapoiaţi, pentru că nu ne-am lovit de această problemă, spune profesorul Lungu. După 77, a existat o libertate relativă și România a putut să împrumute din normele americane, care erau cele mai avansate la acel moment, ca și în prezent, iar aceasta a avut efecte asupra fondului construit. 

Dacă discutăm de norme de proiectare antiseismice, după 40 a fost un pas mic pentru un progres mai târziu mare, printr-o broşură scoasă de Ministerul Lucrărilor Publice de atunci, cu primele indicaţii. Ele nu s-au aplicat, pentru că nu au fost multe case care s-au construit. În 63 s-a introdus primul cod de proiectare antiseismică, asemănător cu cele din America sau Rusia, în principal. Dar erau coduri care se potriveau pentru terenurile din țările respective, nu se potriveau și pentru București, care s-a dovedit a fi  rudă sau un văr al terenului din Mexico, apropo de cutremurul recent, spune profesorul Lungu. Așa încât, aceste prevederi s-au dovedit în mare parte, în 77, în neregulă. După 77, am avut un cod îmbunătățit cu importul de cunoștințe avansate, care a mers până în 90, iar după 90 s-a făcut un salt către un cod bun, iar acum ne ducem spre un cod avansat, a explicat profesorul Lungu. Mai avem, însă, până la nivelul de hazard cerut de standardele internaționale, a subliniat specialistul. Încă mai avem de progresat la nivelul de hazard pentru proiectarea clădirlor, a adăugat el.

A treia chestiune este cea a vulnerabilității clădirilor din punct de vedere structural, deci al calculului de inginerie. Acest calcul nu s-a făcut înainte de 40, după 40 n-am construit prea mult, din 60 am calculat așa și-așa, pentru că normele nu erau cele mai potrivite în particular pentru București. După 90, am făcut acest import masiv de cunoștințe din codurile europene - care sunt codurile model și țintă pentru România - și am progresat, spune profesorul. 

Un al patrulea factor care decide riscul este expunerea. Asta înseamnă câți oameni sunt înăuntru, ce valori materiale sunt și toate acestea, puse unul lângă altul, dau nivelul de risc.

„Necazul face ca un englez care a vizitat o zi Bucureștiul a pus cea mai bună definiție seismică acestui oraș. A zis: capitală europeană a cutremurelor. Altfel spus, capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Ce-am făcut? Am făcut expertize și bine am făcut, iar la sfârșitul anilor 90 au apărut bulinele. Ce se întâmplă cu bulinele? Pe jumătate din case ele nici nu mai există! Dacă vă duceți la Arhitectură și vă uitați la clădirea din față, de la Pasajul Victoria, o să vedeți buline vopsite prima dată în gri, buline puse din nou și vopsite și astea, a doua oară. Deci, ăsta-i nivelul”, a conchis profesorul Dan Lungu. 

Citiți și:

Bulină roșie, scenariu negru. Cine e vinovat pentru frica de cutremur în România?

Legea care condamnă zeci de mii de bucureșteni la o viață de coșmar

Locul unde se măsoară cutremurele

Etichete: Bucuresti , cutremur , constructii , seism , risc seismic , cladiri cu bulina , cladiri sigure , profesor dan lungu , vulnerabilitate la cutremur , capitala europeana a cutremurelor , standarde in constructii , hazard seismic , proiectare risc seismic , cutremure mari bucuresti , siguranta cladirilor

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale