Mircea Toma: „Atacurile politicienilor la adresa jurnaliştilor încurajează şi infractorii să recurgă la intimidări”

„Unele instituţii media nu mai funcţionează cu misiunea clară de a informa publicul în mod echidistant, ci au devenit instrumente de propagandă”, afirmă Mircea Toma.

Analiza sa vine în contextul în care două echipe Digi24 au fost ameninţate şi agresate în timp ce încercau să îşi facă meseria, filmând şi documentând în cadrul anchetelor legate de privatizarea combinatului Nitramonia Făgăraş şi de furturile de lemne din judeţul Neamţ. Incidentele s-au întâmplat în timpul Campaniei „Raport de ţară” DIGI24.

„Acest gen de incidente nu s-au modificat ca frecvenţă, dar sunt un semnal alarmant cu privire la modul în care societatea percepe condiţia ziariştilor”, spune Mircea Toma, în contextul în care Agenţia de Monitorizare a Presei AMP Active Watch lansează în luna mai cel de-al zecelea Raport anual privind libertatea presei în România. Organizaţia oferă astfel o imagine de ansamblu asupra incidentelor cu care se confruntă ziariştii încă din 2003. Potrivit raportului, în fiecare an, jurnaliştii sunt agresaţi, insultaţi şi ameninţaţi, în special de către politicieni, autorităţi, forţe de ordine şi persoane publice.

„Protecţia pe care ar trebui să o aibă jurnalistul în societate nu mai este atât de solidă ca să nu le permită infractorilor să recurgă la intimidări, la presiuni”

- Faptul că există frecvente agresiuni verbale emise de persoane cu statură socială importantă – mă refer la politicieni – care atacă ziariştii explicit pentru că sunt ziarişti, este un semnal de încurajare implicită pentru infractori, pentru persoane cu nivel educaţional mai scăzut sau pentru membri ai reţelelor de crimă organizată.

- Aceştia consideră că protecţia pe care ar trebui să o aibă jurnalistul în societate nu mai este atât de solidă ca să nu le permită lor să recurgă la intimidări, la presiuni.

- Pot construi o ipoteză legată de cazul Nitramonia: acolo dacă e vorba despre o investigaţie a jurnaliştilor care vizează o presupusă activitate ilegală, o privatizare ilegală - cu care noi ne-am cam obişnuit ca ziarişti -, reacţia celor care protejează subiectul de investigat este violentă şi ar putea fi interpretată ca un fel de răspuns al unei structuri criminale.

- În cel de-al doilea caz – aici e vorba de un cetăţean simplu. Aici impactul educaţional este primul care îşi spune cuvântul. E foarte important ca, indiferent de aceste percepţii pe care le-ar putea încuraja discursul public al demnitarilor, ziariştii să răspundă punctual şi să recurgă la pârghiile pe care justiţia le pune la dispoziţie. Să nu lase nepedepsite asemenea acţiuni.

- Mai este o dimensiune pe care ar trebui să o luăm în considerare: modul în care e privit ziaristul în societate. În ultimii şapte-opt ani, încrederea populaţiei în ziarişti a scăzut datorită faptului că instituţiile media nu mai funcţionează ca instituţii media cu misiunea clară de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public în mod echidistant, ci unele au devenit instrumente de propagandă, ceea ce le-a schimbat identitatea.

- Deci această combinaţie de factori: responsabilitatea industriei media, care a funcţionat pe lângă misiune, combinată cu încurajări implicite pe care demnitarii le transmit în publicul larg, pot avea efecte de acest gen.

Avocatul Mihaela Olaru a subliniat la rândul său elementele construirii anchetei penale în cazul incidentului de la Nitramonia, unde jurnalistul şi cameramanul Digi24 au fost agresaţi de câţiva paznici şi ameninţaţi:

- Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice mass-mediei să dea informaţii de interes public. Nimeni nu poate interzice aceste investigaţii jurnalistice.

- Aşa cum imaginile indică, cei cu care jurnaliştii au avut de a face pot fi acuzaţi de loviri, violenţă, intimidare. Dacă respectivii vor fi trimişi în judecată, o circumstanţă agravantă poate fi avută în vedere – ameninţarea cu cuţitul. Dar trebuie cunoscute foarte bine şi în mod concret elementele din dosar, adică probele. Printre acestea, un certificat medico-legal care să ateste zile de îngrijiri medicale, dacă loviturile au dus la asta, eventuali martori.

- Aşadar, poate fi declanşată o anchetă penală. Dar aici contează foarte mult să fie depusă pângerea penală, pentru că acţiunea penală este pusă în mişcare numai de către victimă.

Lungul drum al justiţiei. Procesele sunt mai scurte, dar anchetele penale sunt la fel de anevoioase ca întotdeauna, motiv pentru care multe plângeri sunt retrase. „Nici organele de anchetă nu fac mare lucru ca să accelereze trimiterea în judecată”

Avocatul Mihaela Olaru admite că legea jurnaliştilor este interpretabilă, că soluţiile în justiţie durează, şi nu din cauza instanţelor, ci din cauza activităţii de urmărire penală, unde organele nu par să aibă interesul de a grăbi demersurile necesare.

- Legea jurnaliştilor este subiectivă şi interpretabilă. Este necesară o lege a libertăţii de exprimare a mass-mediei mult mai concretă, din care să rezulte în mod cert protecţia jurnaliştilor, cu toate că Codul de Procedură penală garantează protecţia oricărui om, fie el jurnalist sau nu. Dar este nevoie şi de legi speciale.

- Suntem în faţa unui fenomen foarte complex de violenţă, fie că este fizică, psihologică, economică, sexuală şi aşa mai departe, per ansamblu.

- Cei care depun plângere, este adevărat, se confruntă cu trecerea unui interval foarte mare de timp şi ne trezim cu multe situaţii în care plângerile sunt retrase sau în care părţile se împacă şi răspunderea penală dispare.

- Este adevărat de asemenea că de ceva timp se accelerează durata proceselor în instanţele de judecată, ceea ce din păcate nu pot să spun despre faza de urmărire penală a dosarelor, deci la Poliţie-Parchet.

- Organele de anchetă având un număr foarte mare de dosare, din păcate, procesul este de durată. Dar nici ei nu fac mare lucru ca să accelereze trimiterea în judecată.

- Informaţiile de interes public sunt prioritare – aceste anchete jurnalistice eu le-aş califica prioritare. În cazul Nitramonia, chiar dacă ar fi fost domeniu privat, din punctul meu de vedere, mass-media trebuie să îşi facă treaba pentru ca noi, cetăţenii, oamenii de rând, să ştim ce se întâmplă cu privire la anumite informaţii de interes naţional.