SPECIAL BASARABIA. Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia

În timp ce politicienii provoacă sau rezolvă scandaluri şi conflicte, sub privirea atentă a Bruxelles-ului şi a Moscovei, o treime dintre cetăţenii Republicii Moldova lucrează în afara graniţelor, iar mulţi solicită cetăţenia română.

Toamna aceasta, Republica Moldova ar putea semna la Vilnius acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi cel pentru liberalizarea vizelor. Lucrurile intraseră în linie dreaptă când conflictul între premierul liberal democrat Vlad Filat şi influentul om de afaceri din Partidul Democrat Vladimir Plahotnic a dus la căderea guvernului. Riscul pentru Chişinău este imens: alegerile anticipate pot duce la revenirea comuniştilor şi pot anula eforturile pro-europene.

„Mă tem că alegerile anticipate ar însemna o anumită paralizie pe anumite segmente, asta înseamnă întârzierea reformelor de care avem atâta nevoie”, a declarat în acest sens vicepremierul Iurie Leancă, ministru de Externe din partea PLDM.

Oamenii obişnuiţi sunt însă mult mai pragmatici decât politicienii. Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut atractivă redobândirea cetăţeniei române. Procedura există din 1991, dar cererile s-au înmulţit vertiginos după 2007. În ultimii 20 de ani, peste 250.000 de basarabeni şi-au recăpătat cetăţenia, dar în ultima perioadă s-au înregistrat circa 60-80.000 anual. Acest ritm depăşeşte capacitatea de lucru a consulatelor şi al funcţionarilor de la Bucureşti, mai ales în privinţa transcrierii actelor civile în registrele româneşti.

„Un an şi două luni am aşteptat să vină scrisoarea acasă şi apoi cam două luni. La toate celea trebuie să aşteptăm”, spune un solicitant de cetăţenie. „Nu se fac actele repede. Se obţin certificatele de naştere, transcrierea şi eventual paşapoartele, mai mult durează decât însăşi obţinerea cetăţeniei.”

„Din proprie experienţă aş putea spune că e mult mai simplu să obţin o viză Schengen decât o viză în România”, se plânge un alt solicitant.

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, spune că serviciile consulare oferite la Chişinău sunt mai numeroase decât oriunde şi rezonabile ca durată. Admite totuşi că apar şi întârzieri: „Există anumite situaţii clar definite de legea română în care solicitanţii trebuie să se deplaseze la Bucureşti unde, într-adevăr, timpii de aşteptare sunt mai mulţi, capacitatea de preluare fiind mai mică. Dar în ceea ne priveşte pe noi, adică răspunderea Ministerului Afacerilor Externe, nu cred că avem prea multe reproşuri să ne facem.”

Cetăţenii moldoveni se îndreaptă însă si spre statele occidentale. Foarte mulţi aşteaptă acordul de liberalizare a vizelor cu Uniunea Europeană, acord programat pentru această toamnă, dacă nu se agravează criza guvernamentală. În ceea ce priveşte acordul de liber schimb, acesta este mult îngreunat de problema Transnistriei separatiste. Uniunea Europeană vrea control riguros la frontieră, dar Chişinăul nu controleaza nici traficul comercial dincolo de Nistru, nici frontiera Transnistriei cu Ucraina vecină.

„Există demersuri ale UE şi statelor membre adresate comunităţii de afaceri de pe malul stâng al Nistrului şi care au drept obiectiv un lucru foarte simplu: să convingă comunitatea de afaceri de acolo de avantajele unui acord comercial fără impedimente cu Uniunea Europeană”, arată ambasadorul Marius Lazurcă.

Nu este clar dacă prezentarea acestor avantaje se va dovedi convingătoare pentru transnistreni, gazdele Armatei a XIV-a ruse. Republica Moldova se află aşadar în faţa unei alegeri dificile. Fie întăreşte graniţa pe Nistru, adică renunţă practic la Transnistria, teritoriu care nu a făcut parte din România interbelică şi nici din Moldova înainte de 1812, fie amână acordurile europene, ceea ce nu poate să îşi permită. Deocamdată se poartă negocieri în speranţa găsirii unui compromis, iar negocierile implică, printre alte state, şi Moscova şi Berlinul.

Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:

O unire imposibilă: România şi Republica Moldova

Rusificarea a dominat epoca sovietică

Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin

Basarabia, provincia cea mai urgisită

URSS a supus Basarabia prin teroare