Adevărul despre închisorile și deținuții din România, dezvăluit de ultimul raport al Consiliului Europei

Un raport publicat marți de Consiliul Europei arată cum a evoluat situația în închisorile din Europa timp de zece ani, inclusiv în România. Deținutul român are, în medie, 34 de ani, își petrece puțin peste trei ani în închisoare, iar în detenție stă înghesuit. Din 100 de deținuți, cinci sunt femei.

Consiliul Europei este cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent și include 47 de state membre, dintre care 28 sunt state membre ale Uniunii Europene.

Consiliul Europei a publicat marți două rapoarte: unul arată cum a evoluat situația în închisorile europene în intervalul 2005 - 2015, iar cel de-al doilea surprinde schimbările care s-au produs în ceea ce-i privește pe infractorii străini aflați în închisoare sau sub probațiune între 2009 și 2015. 

Raportul „Închisorile din Europa 2005-2015” relevă că în acești zece ani repartizarea geografică a ratei de încarcerare (numărul de deținuți la suta de mii de locuitori) a rămas stabilă în Europa. În acest interval, țările în care rata de încarcerare a crescut cel mai mult au fost Albania, Georgia, Lituania, Macedonia, Muntenegru și Turcia. În schimb, Germania și Olanda s-au alăturat țărilor cu cea mai mică rată de încarcerare, în timp ce în cazul Estoniei și Letoniei s-au înregistrat scăderi semnificative. 

În ceea ce privește proporția străinilor în populația carcerală, aceasta rămâne mică în Europa Centrală și de Est (sub 5 la sută) și mai ridicată în majoritatea țărilor occidentale.

Țările nordice și Olanda au cei mai puțini cetățeni încarcerați sau eliberați sub probațiune. În schimb, în Anglia, Țara Galilor, Polonia și Turcia sunt cele mai mari rate de încarcerare și probațiune. Spania, Franța, Belgia, Luxemburg și Grecia au rate de încarcerare moderate spre mari. 

Situația închisorilor din România

Dacă ne referim la rata populației încarcerate (numărul de deținuți la suta de mii de locuitori), România se situează undeva la mijloc comparativ cu celelalte țări membre ale Consiliului Europei, dar dacă o privim comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, are o rată de încarcerare mare, relevă raportul.

Unde stă România prost (procentaje mari)

Raportul mai arată că în ceea ce privește lungimea detenției pentru infracțiuni economice aceasta este mare, comparativ cu situația din alte țări. Tot mare este și media înregistrată de România în ceea ce privește numărul zilelor petrecute de deținuți în instituții penale, la fel densitatea din închisoare este mare (după cum se știe, suprapopularea închisorilor este o problemă veche, pentru care România a și fost condamnată la CEDO). Însă și rata deceselor înregistrate la 10.000 de deținuți este mare și tot mare este raportul dintre deținuți și personalul alocat din închisori.  

În ce privințe procentajele în cazul României sunt mici

Comparativ cu alte țări europene, în anul 2015 România prezenta o rată mică la intrările în instituțiile penale, dar și la eliberări. De asemenea, se înregistra o rată mică a deținuților străini, dar și a deținuților încarcerați fără o sentință.  Nu s-au înregistrat nici prea multe sinucideri în arestul preventiv.

Mici sunt însă procentajele și în cazul paznicilor comparativ cu totalitatea personalului. România cheltuia, de asemenea, puțin pentru o zi de detenție a unui deținut comparativ cu alte state. 

În ceea ce privește vârsta medie a populației din închisori, procentajul de femei care sunt deținute și rata sinuciderilor în închisoare, toate acestea situează România undeva la mijloc în rândul celorlalte țări europene.

Ce relevă datele raportului în privința României

Raportul Consiliului Europei arată că rata de încarcerare din România a scăzut cu 17% între 2005 şi 2015, iar timpul petrecut în închisori de deţinuţi a crescut cu 30% în aceeaşi perioadă. De asemenea, închisorile sunt în continuare suprapopulate, numărul total de locuri a scăzut cu 25% între 2005 şi 2015 din cauza lucrărilor de modernizare, densitatea fiind de 101,3 deţinuţi pe 100 de locuri, relatează News.ro.

Dacă în 2005 existau 175 de deţinuţi la 100.000 de locuitori, în 2015 numărul lor a scăzut la 145.

Astfel, între 2005 şi 2014, rata celor care au intrat în închisoare a scăzut cu 14%. În aceeaşi perioadă, rata celor eliberaţi a scăzut cu 8%. În 2005, 86 de deţinuţi au fost eliberaţi la 100.000 de locuitori, în timp ce în 2014, numărul lor a ajuns la 79.

Vârsta medie a celor aflaţi în detenţie este de 34 de ani.

Rata deceselor în închisorile româneşti este una ridicată, comparativ cu situaţia din Uniunea Europeană, fiind vorba în 2014 de 38,6 decese la 10.000 de deţinuţi.

În studiu se arată că între 2005 şi 2014, durata medie a timpului petrecut în închisori a crescut cu 30%. În 2005 media era de 29 de luni, iar în 2014 a ajuns la 38 de luni.

Între 2005 şi 2015, numărul total de locuri din instituţiile penale din România a scăzut cu 25%. În 2005, România avea 37.627 de locuri în timp ce în 2015 existau 28.285. Conform cercetării, nicio instituţie penală nu a fost închisă în timpul studiului. Scăderea capacităţii este determinată de lucrările de modernizare.

În aceeaşi perioadă, numărul total de deţinuţi a scăzut cu 25%. În 2005, în România existau 37.929 de deţinuţi, iar în 2015 numărul lor a ajuns la 28.642.

Numărul angajaţilor din sistemul penitenciar a crescut cu 4% între 2005 şi 2015, fiind vorba despre 12.731 în 2015 faţă de 12.300 în 2005. 

Procentajul femeilor aflate în închisori a crescut cu 11%. În 2005, femeile reprezentau 4,7% din populaţia închisorilor, iar în 2015 ele reprezentau 5,2%.

În plus, procentajul deţinuţilor străini a crescut cu 21%. Dacă în 2005, 0,7% dintre deţinuţi erau cetăţeni străini, în 2015 procentul era de 0,9%.

Procentul deţinuţilor fără o sentinţă finală a scăzut cu 40% între 2005 şi 2015: în 2005, 14% dintre deţinuţi nu aveau o sentinţă finală, iar în 2015 era de vorba despre 8%.

De asemenea, raportul consemnează că a crescut numărul celor aflaţi în detenţie pentru infracţiuni de natură sexuală sau având legătură cu drogurile, precum şi pentru alte categorii de infracţiuni, în care sunt incluse cele de ordin economic, terorism sau crimă organizată, în timp ce procentajul celor condamnaţi pentru agresiuni şi furturi a scăzut.