Sari la conținut

APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” din Legea 90/2001

Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) anunţă, vineri, că a solicitat Curţii Constituţionale să clarifice sintagma „condamnări penale” din Legea 90/2001, care îi împiedică pe politicienii condamnaţi să ocupe funcţii de demnitate publică în Guvern, susţinând totodată că argumentele folosite de Avocatul Poporului pentru a motiva excepţia de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, potrivit News.ro.

ccr-1

„APADOR-CH a depus azi (vineri, n.r.) la Curtea Constituţională un amicus curiae în sprijinul demersului de clarificare a prevederilor Legii 90/2001, lege care îi împiedică pe politicienii condamnaţi să ocupe funcţii de demnitate publică în Guvern. Asociaţia consideră că sunt neîntemeiate argumentele folosite de Avocatul Poporului, pentru a motiva excepţia de neconstituţionalitate ridicată la CCR pe această temă, dar în acelaşi timp apreciază că sintagma «condamnări penale» din cuprinsul legii amintite ridică probleme de constituţionalitate, întrucât este prea vagă şi lasă loc la interpretări arbitrare”, arată reprezentanţii asociaţiei.

Ei consideră că, prin ambiguitate, sintagma citată ar încălca mai multe articole din Constituţie, vizând respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi restrângerea unor drepturi.

„APADOR-CH apreciază că, prin ambiguitatea sa, sintagma «condamnări penale» din amintita lege încalcă art. 1 al. 5, art. 23 al. 11 şi art. 53 al. 2 din Constituţie (ce vizează respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi restrângerea unor drepturi)”, precizează asociaţia.

Potrivit APADOR-CH, Curtea ar trebui să menţioneze la ce referă sintagma „condamnări penale”.

„Ca modalitate practică de remediere a viciului de constituţionalitate prezentat, asociaţia consideră că este suficient ca în decizia Curţii să se menţioneze că respectiva sintagmă este constituţională în măsura în care ea se referă la «condamnări definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea sau, după caz, nu a încetat executarea măsurilor de siguranţă»”, mai arată APADOR-CH.

Asociaţia precizează că dosarul în care CCR urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii 90/2001 se află în fază de raport, neavând încă un termen, conform procedurilor Curţii.

În aceeaşi speţă a mai depus amicus curiae şi organizaţia Expert Forum, menţionează APADOR-CH.

Asociaţia mai arată că organizaţiile neguvernamentale nu au calitate de intervenient în acest contencios constituţional, în care Curtea a fost sesizată de Avocatului Poporului, însă prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanţa, ca “prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, declara, în 12 ianuarie, că sesizarea Avocatului Poporului în ceea ce priveşte Legea 90/2001, este „o speţă foarte complicată” şi că, din acest motiv, nu a stabilit încă un termen de judecată.

„E o speţă foarte complicată, pentru că are o încărcătură politică şi o presiune mediatică extraordinară, nu că conţinutul ei ar fi foarte complicat. Este şi aşa, dar este complicată mai ales prin reverberaţiile pe care opinia publică le creează în jurul acestei chestiuni”, a declarat Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a spus că a cerut puncte de vedere de la Senat, Camera Deputaţilor şi Guvern, pe care încă nu le-a primit. „După ce le vom primi şi după ce judecătorul raportor va redacta raportul, vă pot spune care e termenul (de judecată – n.r.)”, a precizat el.

Dorneanu a mai spus că speţa este complicată şi prin prisma presiunilor opiniei publice, pe care el le simte că ”se răsfrâng” inclusiv asupra sa, deoarece a semnat Legea 90/2001 în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

„Este complicată (speţa – n.r.) mai ales prin reverberaţiile pe care opinia publică le creează în jurul acestei chestiuni, unele din ele răsfrângându-se şi asupra multora dintre judecători, inclusiv a mea, că am vina că aş fi semnat acea lege. Care lege a făcut parte din vreo o mie de legi pe care le-am semnat, obligat fiind ca preşedinte să semnez proiectele de legi care au fost adoptate”, a explicat Valer Dorneanu.

Întrebat dacă faptul că legea care este acum supusă judecăţii Curţii Constituţionale, al cărei preşedinte este, poartă semnătura sa îl face incompatibil să se pronunţe în această speţă, Valer Dorneanu a negat.

„Nu, nu există instituţia recuzării şi a incompatibilităţii la CCR”, a precizat el.

Legea 90/2001, care interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului, a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului pe 5 ianuarie.

Demersul lui Victor Ciorbea a fost criticat dur de societatea civilă, care i-a cerut demisia din funcţia de Avocat al Poporului. Sute de oameni au protestat,  în Piaţa Universităţii din Capitală, demonstranţii scandând „Jos Ciorbea!”, „Avocatul hoţilor şi al mafioţilor!”, „Demisia!”. Proteste similare au avut loc şi la Cluj-Napoca şi la Iaşi.

Pe aceeași temă