Judecători: Cerem încă o dată ferm desfiinţarea imediată a secţiei pentru investigarea magistraţilor

Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită încă o dată ferm puterii legislative și puterii executive să desființeze imediat structura de parchet separată, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, se arată într-un comunicat al asociației magistraților.

Potrivit judecătorilor, autonomia funcțională nu trebuie confundată cu autocrația instituțională, care presupune concentrarea puterii absolute în mâinile unei persoane sau a unui grup restrâns de persoane.

„Din punctul nostru de vedere, o astfel de ipoteză în materia răspunderii penale impune evitarea situațiilor în care un grup restrâns de persoane să dețină puterea absolută de a efectua acte de urmărire penală indiferent de infracțiunea săvârșită de o persoană, competență dată de calitatea acelei persoane (în speță, cea de magistrat). Aceasta deoarece norma de competență se aplică inclusiv persoanelor din grupul restrâns, ceea ce poate conduce, într-un anumit context nedorit, la o formă de imunitate penală de facto, absolută (pentru orice fel de infracțiune), pe care și-o pot asigura membrii grupului restrâns”, se arată în punctul de vedere transmis de Asociaţia Forumul Judecătorilor.

Potrivit sursei citate, un astfel de sistem poate constitui un risc pentru regimurile democratice.

Judecătorii arată că, înainte de a fi înființată Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție, niciun procuror nu avea competență absolută în materie penală, astfel încât să cerceteze un alt magistrat, indiferent de infracțiunea pe care a săvârșit-o.

„Altfel spus, niciun procuror care făcea parte dintr-o structură de parchet nu putea asigura imunitate penală totală de facto altui procuror făcând parte din același grup restrâns (structura de parchet) și nici împreună nu puteau asigura o imunitate penală totală de facto oricărui alt magistrat.

Sistemul limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”) permitea oricărei structuri de parchet să efectueze urmărire penală conform competenței proprii (spre exemplu, DNA în ceea ce privește corupția, DIICOT în ceea ce privește crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce privește infracțiunile de drept comun etc.), astfel că niciun procuror sau judecător nu putea avea premisele unei imunități penale de facto, totale, absolute, în cazul în care ar încălca legea penală.

Instituțiile menționate aveau o organizare proprie, erau organizate teritorial etc., astfel încât erau excluse de principiu legăturile atât de strânse facilitate de modul de organizare care să permită un derapaj de la regulile democrației.

Or, prin modul în care a fost concepută Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție, toate infracțiunile săvârșite de un magistrat sunt în competența exclusivă a acestei secții, indiferent de natura sau gravitatea lor. Această regulă se aplică inclusiv în situația ipotetică – evident, nedorită în viitor, dar care nu poate fi exclusă ca raționament într-un demers cognitiv criminologic – ca membrii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, individual sau împreună, să se afle în situația de a fi investigați pentru vreo infracțiune”, se arată în comunicat.

Un stat de drept, așa cum se pretinde și statul român, are obligația de a respecta normele minime general acceptate pentru independența justiției, în orice stat membru al uniunii europene, conchid magistraţii.