MS Margareta, Custodele Coroanei: Sunt mândră de poporul nostru, de tot ce au făcut în acești 30 de ani
Diplomația regală este cel mai puternic atu al unui stat, indiferent de forma de guvernare pe care o are, monarhie sau republică. De ce este atât de valoros pentru o țară ca și membrii Familiei Regale să o reprezinte diplomatic? Pentru că prezența lor înseamnă tradiție, neutralitate și deci, încredere. Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României, și Alteța Sa Regală Principele Radu au vorbit despre diplomația regală la Pașaport diplomatic.
Cristina Cileacu: Majestate, de-a lungul istoriei României, Familia Regală a fost implicată în susținerea obiectivelor diplomatice naționale și, dacă ar fi să mă refer doar la exemplele din istoria recentă, obiectivele importante erau aderarea la NATO sau la Uniunea Europeană. Acum discutăm despre Schengen. Cât de mult contează în tot ce înseamnă aceste discuții diplomatice de lungă durată și complicate, personalitatea unui membru a familiei regale?
MS Margareta: Diplomația regală pentru România a durat ani de zile și încă continuă. Și nu este vorba numai de o personalitate sau de niște caracteristi personale. Este vorba aici de un fel de sistem, o instituție care mai există, chiar dacă nu suntem în funcții, nici nu suntem șefi de stat. Este mereu foarte mult de făcut și avem exemple istorice: Regina Maria și Tratatul de la Versailles din 1919, și este exemplul Regelui Mihai, în anii 1990-2000, pentru aderare la structurile euroatlantice și acum este exemplul nostru, luptăm pentru același lucru, pentru Republica Moldova. Deci este o panoplie de acțiune nu numai în relațiile internaționale, dar și în țară, între oamenii comunității și deci contează foarte mult pregătirea, încrederea în noi, că noi trebuie să avem încredere că putem să facem ceva, iubire pentru țară și un fel de voință și dragoste pentru țara noastră.
Cristina Cileacu: V-aș întreba Alteță, pentru că avem un război la granița cu România și ne simțim mai siguri că suntem membri în cea mai puternică Alianță din lume. Auzim însă constant și discursuri stridente, cum că acest război este vina Vestului, că NATO ne subjugă sau că Uniunea Europeană ne colonizează. Munca, diplomația regală înseamnă foarte multă discreție. Cum poate această discreție fi tradusă în fața acestor mesaje ţipate efectiv pe rețelele sociale?
ASR Principele Radu: Nu e nimic nou sub soare. A făcut acest lucru și Carol I în vremea în care avea de a face cu alte mari puteri: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Rus. L-a făcut și regele Ferdinand în jurul lui 1918, când avea de făcut față altor stridențe, poate nu atât de vulgare precum cele de astăzi, dar foarte tăioase. A făcut o Carol al II-lea într-o perioadă îngrozitoare a continentului, în cea mai practic cumplită perioadă pe care a cunoscut-o continentul în secolul XX și, mai ales, a făcut-o Regele Mihai I, care a trăit mai multe Românii odată. Așa că, această sintagmă a războiului nu ne va părăsi niciodată. Fiecare generație regală a avut parte de războiul sau războaiele ei, unele devastatoare, niciodată nu vor lipsi stridențele, niciodată nu vor lipsi manifestările dictatoriale, acele de a subjuga pe altul și Coroana niciodată nu va avea o perioadă lină și fericită.
Cristina Cileacu: Majestate, ați revenit recent dintr o vizită la Londra. Desigur, este binecunoscută legătura istorică pe care Familia Regală a României o are cu Familia Regală britanică. Știm deja toți și ar putea spune oricine din România că Regele Charles III iubește România și că ne va sprijini indiferent de situație. De ce sunt necesare aceste întâlniri cu prietenii și spun chiar cu cuvântul prieten, îl folosesc pentru că Majestatea Voastră are și o relație personală cu Regele Charles III, de durată.
MS Margareta: Cât de important? Este important și pentru noi, ca prieten, cum spuneți. Dar nu e singurul, pentru că, în primul rând, cum ați spus, este legătura istorică. Și Regina Maria vine de acolo, deci s-au urmat toate aceste prietenii care au durat un secol, pot să spun acuma. Și în plus, de exemplu, tatăl meu a fost foarte aproape de Regina Elisabeta și de principele Philip. Au fost tineri împreună cu prințul Philip, deci tatăl Regelui Charles III a venit aici, în România, de mai multe ori. Deci asta este ceva de durată lungă. Dar nu numai asta. Sunt și alte familii regale cu care ne întâlnim și este important, cum spuneți, pentru că sunt tot felul de legături de familie și putem să luăm telefonul și spunem niște lucruri care nu se pot spune de obicei în diplomație. Și asta este important și pentru că putem să avem și o relație formală și informală, unde se pot spune mai multe lucruri în confidențialitate. Și așa putem să avem un punct de vedere pe care ei poate că nu l-au știut sau niște fapte pe care putem putem să le spunem mai interesant, în profunzime. Și pentru asta, aveți dreptate, este important. Și pot să mă gândesc la două trei lucruri pe care a făcut, de exemplu, Regele Charles când a fost vorba de Regele Mihai să nu fie invitat la celebrare în 1995, la 50 de ani după război, terminarea războiului, nu a fost invitat la ceremonia găzduită de Anglia. Și el a refuzat, a vorbit cu Ministerul de Afaceri Externe, spunând că el nu va participa la aceste ceremonii dacă nu vine Regele Mihai. Deci asta e foarte, foarte puternic și foarte frumos și este un rezultat anilor de zile de prietenie, de rudenie.
Cristina Cileacu: Alteță, în cursul acestei vizite recente la Londra, ați fost primiți și de Arhiepiscopul de Canterbury și, bineînțeles, se poate discuta ore în șir despre legătura dintre monarhie și Biserică. V-aș întreba însă ce înseamnă această legătură de valori într-un context în care vedem că în prezent politicul din foarte multe state folosește doar imaginea Bisericii și mai puțin valorile ei.
ASR Principele Radu: Nu, așa cum spuneți, înseamnă mai mult decât înainte. Nu a fost niciodată altfel în istorie. Coroana a fost legată de Biserică, o instituție de asemenea cu coroană pe cap și sunt două instituții puse împreună, care pătrund până în cea mai intimă fibră a cetățeanului, a omului. Deci nu aveau cum să nu se așeze împreună în istorie. Faptul că împărtășeau valori foarte durabile și foarte adânc înrădăcinate în tradiție a făcut să fie uneori, în anumite țări considerate drept instituții depășite. Dar timpurile atât de grave prin care trăim acum arată că, de fapt, ele sunt necesare fiindcă sunt o parte a identității naționale și că, servite corect, ele sunt un mare atu pentru țară. În ce privește legătura Coroanei Române cu Biserica Națională și cu toate credințele din România, aceasta este o poveste arhicunoscută. Evocam cu Majestatea Sa de curând acest aspect, gazdele unei părți a națiunii române. Până acum, în toată viața noastră, noi am trăit cu majoritatea românilor în majoritatea ortodoxă a țării. Acum, milioane dintre ai noștri trăiesc în țări catolice sau protestante și acest lucru nu numai că obligă la punți de legătură care să se adapteze la realitatea zilei, că avem o treime din oameni în afara teritoriului național, dar ajută și legăturile de lungă durată ale României, prin punți de legătură între credință. Cristina Cileacu: Majestate, desele vizite făcute în Marea Britanie, întâlnirile cu Familia Regală Britanică sunt cu siguranță și o sursă de amintiri plăcute, nu doar de discuții diplomatice și de lucru efectiv, de muncă efectivă. Pentru că suntem în apropierea Crăciunului și tuturor ne plac poveștile frumoase, puteți să ne împărtășiți măcar un moment memorabil din amintirile comune pe care le aveți cu Familia Britanică Regală.
MS Margareta: Nu este un moment specific, pentru că de copii noi am trăit în Anglia și de aceea ne-am văzut destul de des și în jurul Crăciunului. Dar sunt și alte familii regale cu care ne-am petrecut și Paștele, și Crăciunul: Grecia, Spania, Belgia, Danemarca și Suedia.
ASR Principele Radu: Luxemburg.
MS Margareta: Luxemburg. Avem rude peste tot și am prea multe idei în cap și nu-mi vine în minte ce pot să spun specific despre una. Dar ce se poate spune în general este că a fost o copilărie frumoasă, că am avut niște rude atât de aproape și veseli.
ASR Principele Radu: Dintre care cea mai cred veselă și mai amuzantă era Regina Elisabeta II, care atunci când era în privat nu se dădea în lături în a avea un fantastic spirit de observație. Și a fost multe momente amuzante când ea nu a pierdut ocazia să imite sau să arate ceva ce îi se părea că e... N-ar fi văzută niciodată în public, dar a fost, uneori era surprinzător de deschisă.
MS Margareta: Și îmi amintesc de persoane care au dispărut, de exemplu, regele Paul a Greciei, care a fost un mare, mare personaj minunat, care ne-a primit cu atât de mult căldură și afecțiune. Și asta a contat foarte mult pentru noi, mai ales pentru tatăl meu, că a fost în exil, singur, numai cu noi. Și faptul că a fost această rețea de familie, de prieteni care ne-au oferit un Crăciun sau Paștele, a însemnat foarte mult pentru el.
Cristina Cileacu: Pentru că ați pomenit și alte familii regale. Desigur, aveți legături nu doar cu familiile regale din Europa, ci și cu familii regale din alte zone din lume. Ce fel de discuții, care se transformă ulterior în proiecte, aveți cu membrii acestor familii regale?
MS Margareta: Foarte multe. De exemplu, unul care este poate mai punctual și practic sunt misiunile economice care le facem. De exemplu în Iordania, unde suntem prieteni foarte buni cu regele și cu mama regelui, suntem prieteni apropiați. Am mers cu o mare delegație de diverse businessuri din România. Câte au fost, 70?
ASR Principele Radu: Din România au fost 70, din Iordania, 70.
MS Margareta: Și s-au declanșat...
ASR Principele Radu: A fost o sală imensă.
MS Margareta: Contracte, burse pentru studenți, contracte cu cereale, de exemplu, nu cu vin, că asta nu prea merge. Și am vorbit și de copaci și de replantarea acolo a unor copaci care au avut probleme și s-au declanșat cu niște lucruri foarte practice, unde s-au semnat contracte și s-a făcut bursele, banii pentru studenți și pentru tineri.
Cristina Cileacu: Aici ar apărea întrebarea tocmai pentru că, în mod normal, nefiind doar monarhiile, așa cum spuneți, avem ministru de externe, avem politicieni care, desigur, se ocupă în mod curent, din partea statului român de aceste lucruri, de ce este nevoie și de intervenția Familiei Regale?
MS Margareta: Asta e interesant, pot să răspund și după aceea...
ASR Principele Radu: Da, da.
MS Margareta: E foarte interesant, pentru că am fost în mai multe țări, în multe momente, și toată lumea spune că este extraordinar ce face România. Nu există în altă țară așa ceva, o Familie Regală care lucrează în paralel, în parteneriat cu un guvern republican. Eu cred, că ne-am gândit mult la acest tip de fapt, noi avem o, cum să spunem, plus valoare și statul român a știut cum, puțin sacadat la început, dar acum merge foarte bine, foarte bine, pentru că este altă dimensiune, Este o dimensiune istorică, legitimitate, și spirituală, și simbolică. Și este ceva mai profund, face parte, dacă pot să spun în termenii mai moderni, un brand. Brand România are acest aspect de o Familie Regală care lucrează în paralel pentru țara noastră și eu cred că este un plus. Ai vrut să spun altceva?
ASR Principele Radu: Nu, eu am vrut să spun că și dacă nu ar fi România republică și ar fi monarhie constituțională, Familia Regală tot aceasta ar face. Aici este marele merit al Regelui Mihai după 90, când el nu a venit să ceară, ci să ofere. Aceasta a fost o poziție unică atât pe continent, cât și în lume, Când un monarh care a fost ținut la ușa țării lui 50 de ani, s-a întors oferind și nu reclamând ceva.
MS Margareta: Regele a așteptat și a venit și n-a cerut. Și acest mesaj a fost înțeles. Asta-i frumos. Poate în alte țări nu s-a înțeles și nu a mers atât de bine, dar pot să spun, noi am lucrat cu 13 sau 16 guverne.
ASR Principele Radu: 16 guverne, da.
MS Margareta: Și deci încă un plus valoare, că noi suntem aici, nu avem un termen, avem termen fizic evident, dar putem să dezvoltăm aceste relații, în afară de rețeaua pe care o avem deja, de familie, această rețea de 30 de ani de muncă, cu tot felul de oameni, de intelectuali, caritate, business, oameni politici și asta s-a dezvoltat în ani de zile. Deci avem acuma o rețea prețioasă pentru țara noastră, s-a dezvoltat.
Cristina Cileacu: Și acest lucru nu putea să se întâmple fără Revoluția din 1989. Și pentru că difuzăm acest interviu chiar în data de 22 decembrie, trebuie să ne amintim și de momentul decembrie 89, pentru că, din nou, suntem în prezent într-o lume în care vedem că există anumiți indivizi care vor mai puține libertăți pentru cei mai mulți și mai multă putere pentru ei înșiși. Aș adresa întrebarea în comun: ce înseamnă să luptăm pentru democrație în fiecare zi?
ASR Principele Radu: Cred că înseamnă, la fiecare epocă, altceva. E un lucru pe care acum 30 de ani n-aș fi știut să vi-l spun. În '89 a fost un act de o imensă importanță istorică, Căderea Cortinei de Fier și ridicarea societăților țărilor care au stat sub comunism. Ea a fost un fel de instinct, un fel de strigăt interior, pentru că nimeni în acel moment nu știa cum va arăta continentul după 34 de ani, adică acum, în 2023. Sunt o mulțime de lucruri surprinzătoare care s-au întâmplat, unele plăcut surprinzătoare, altele neplăcut surprinzătoare. A fost un moment epocal și ar trebui să vă spunem lucruri pe care nu le cunoaște opinia publică, societatea prea bine, că prima mână dată de ajutor Regelui Mihai în "89, când au izbucnit aceste mișcări foarte, foarte profunde, în România, nu au fost numai regi, au fost și președinți. De exemplu, primul telefon pe care Regele l-a primit cred că undeva în 16 decembrie, a venit de la președintele Francois Mitterrand, care a avut o discuție confidențială, noi nu suntem la curent cu conținutul ei, dar a fost primul care l-a sunat pe Rege. Au urmat Regele Spaniei, Regele Belgiei, dar vedeți că după ce au trecut anii și Regele a început să militeze pentru NATO, întâmplător sau nu, acestea sunt țările care au susținut cel mai mult România.
Cristina Cileacu: Cum ați trăit Revoluția din 89, pentru că erați în afara țării?
MS Margareta: Da, am fost în Elveția. Destul de brutal, pentru că noi am avut acest vis: România care suferă, care este departe de noi, oamenii ei, e foame, este secetă, tot felul de povești. Și am avut poze alb-negru și la un moment dat, toate televiziunile de peste tot au avut imagine din România, cu oamenii ei pe stradă. Și a fost destul de brutal să vedem culorile și tot ce mi-a fost interzis în toți acești ani și am văzut cu ochii mei și am fost cu Regele la un studio de televiziune, în Elveția și toate televiziunile știți cum este într-un platou și am văzut, am fost complet paralizată ca niciodată am văzut imaginea... culori.
Cristina Cileacu: România în culori.
MS Margareta: Și în mișcare. Deci a fost brutal și frumos, și emoționant, și dificil, și încântător, și înălțător.
ASR Principele Radu: Și tragic. Și foarte profund.
Cristina Cileacu: Aveți acum toată această experiență și din familie, dar și experiența Majestății Voastre, personală. Apropo de diplomație regală pe care o folosiți și în folosul Republicii Moldova. Moldova este pe parcursul ei european, dar în egală măsură are de luptat un război hibrid informațional pe care Rusia, din păcate, îl derulează pe teritoriul vecinilor noștri. De ce această cauză?
MS Margareta: Pentru că suntem, este o singură națiune. Este o națiune. Vorbim aceeași limbă, avem aceeași biserică, avem aceeași Coroană și este datoria noastră să luptăm pentru românii de peste tot unde sunt. Și când am m-am întâlnit cu doamna președintă Sandu și m-a întrebat dacă putem noi să colaborăm sau să ajutăm, am spus imediat da, pentru că mă simt acasă acolo. Și este și legătura istorică și nu am nici un motiv să spun nu.
Cristina Cileacu: Familia Regală va petrece Crăciunul la Săvârșin, ca de obicei. Ce înseamnă în Familia Regală, Crăciun?
MS Margareta: Exact asta și militez pentru asta, pentru că, cum am trăit și în afara țării și am văzut cât de comercial a devenit Crăciunul, e foarte păcat, pentru că sensul vieții pentru mine și pentru noi este acest aspect spiritual. Și la asta mă gândesc foarte mult: ce a suferit Hristos și cum a murit și cum s-a născut și toate aceste lucruri, să vorbim mult despre asta în familie și nu doar să avem un brad frumos. Avem și spiritualitate, rugăciune, vine preotul, mergem și la biserică și împărtășim niște daruri în satele mai sărace. Este și un act simbolic, că nu este suficient să ne hrănim pentru un an de zile, dar este un dar spiritual, contact, lumină, căldură umană. Și asta contează mai mult decât comercializare, mult mai mult. Aș vrea să spun că sunt mândră, mândră de poporul nostru. Tot ce au făcut în acești 30 și de ani, în care au fost mari dificultăți și au supraviețuit, s-au dezvoltat, au avut copii frumos, au mers în lumea întreagă și au adus atât de mult talent, sunt foarte mândră. Și numai felicitări am pentru ei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
