Ce spune Comisia de la Veneția despre interdicția ca persoanele condamnate să ocupe funcții publice
În opinia privind modificările aduse Codurilor penale de către Parlament, Comisia de la Veneția se pronunță și asupra suspendării pedepselor accesorii, mai precis a interdicției ca persoanele condamnate să ocupe o funcție publică, aleasă sau numită.
Comisia de la Veneția a analizat în opinia privind Codul penal și Codul de procedură penală, printre altele, noul paragraf introdus de Parlament la art. 65 din Codul penal. Acesta (3 indice 1) prevede: „Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă executarea pedepselor accesorii”.
Comisia arată că suspendarea executării pedepselor accesorii include și restricțiile pe care persoanele condamnate le au cu privire la alegerea sau numirea într-o funcție publică ce presupune exercitarea autorității.
„În principiu, interdicția de a deține funcții publice este potrivită în multe cazuri, atâta timp cât este respectat principiul proporționalității”, se arată în opinia preliminară. Este amintită în continuare o opinie din 2015, în care Comisia a precizat că „exercitarea puterii politice de către persoane care au încălcat serios legea pune în pericol implementarea acestui principiu (principiul legalității), care este la rândul său o condiție prealabilă a democrației, și poate, prin urmare, să pună în pericol natura democratică a statului: o persoană care nu dorește să recunoască standardele de conduită într-o societate democratică ar putea să nu fie dispusă să se supună standardelor constituționale sau internaționale privind democrația și statului de drept”.
Comisia mai arată că natura infracțiunii comise este și ea importantă. „Este necesar să se restrângă dreptul de a deține funcții publice pentru o perioadă considerabilă de timp în cazul infracțiunilor grave de corupție și a infracțiunilor electorale, având în vedere impactul pe care aceste infracțiuni îl au asupra încrederii publicului în stat și a naturii democratice a alegerilor. Pentru aceste infracțiuni, chiar și o condamnare cu suspendare reprezintă o justificare suficientă pentru o interdicție de a ocupa o funcție publică”, scrie în opinia preliminară a forului internațional.
Comisia arată că, pe acest subiect, instanțele ar trebui să aibă o marjă de decizie, luând în considerare natura infracțiunilor și analizând care este lungimea potrivită a interdicției.
„În lumina observațiilor de mai sus, este recomandat să se reconsidere noul paragraf 3 indice 1”, concluzionează Comisia de la Veneția.
Discuția despre interdicția ca persoanele condamnate să ocupe o funcție publică a reînviat cu putere după ce alegerile parlamentare din decembrie 2016 au fost câștigate de coaliția PSD-ALDE. Social-democrații au susținut atunci că președintele PSD, Liviu Dragnea, poate fi premier sau membru al Guvernului deoarece instanța nu i-a stabilit vreo pedeapsă accesori, în dosarul „Referendumul”, în care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. „Legea penală prevede pedepse accesorii. Or, în cazul Dragnea, instanţa nu a stabilit nicio sancţiune în materie de drepturi electorale (lui Dragnea nu i s-a interzis dreptul de a alege şi de a fi ales – n.r.). Deci, Liviu Dragnea mai poate fi premier sau membru al Guvernului”, explica senatorul PSD Șerban Nicolae.
În cele din urmă, Liviu Dragnea nu a putut prelua funcția de premier din cauza prevederilor incluse în Legea 90/2001, care spune că pot fi membri ai Guvernului doar persoanele care nu au suferit condamnări penale.
„Legea 90 are o prevedere din punctul meu de vedere profund neconstituţională pentru că de fapt se vorbeşte despre abolirea unui drept fundamental, dreptul de a fi ales. Atât timp cât acea lege e în vigoare, mie îmi va fi foarte greu. Sau cel puţin până acum nu am găsit o cale prin care să cred că se poate depăşi. Mai căutăm”, declara Liviu Dragnea în decembrie 2016.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
