De câte voturi este nevoie pentru aprobarea unui referendum

Conform legii, condiţia pentru validarea unui referendum este ca la acesta să participe cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. Iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot. Sunt modificările aduse de PSD Legii referendumului şi intrate în vigoare în 2014.

Conform Constituţiei, poporul îşi exercită suveranitatea prin intermediul aleşilor săi – parlamentari – şi prin referendum. Preşedintele poate cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum. Trebuie mai întâi să consulte Parlamentul.

Constituţia nu precizează cine şi în ce termen trebuie să pună în practică o decizie luată de popor la un referendum. Aşa se face că, în acest moment, un referendum validat în 2009 – cel pentru Parlament unicameral cu cel mult 300 de mandate – nu a fost pus în aplicare.

Constituţia României

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Legea referendumului, modificată în 2014, prevede că norma de participare pentru ca o asemenea consultare populară să fie validată este de 30% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente. Procentul a fost schimbat după ce în 2012, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, consultarea nu a fost declarată validă de Curtea Constituţională. Atunci, limita de participare era de 50% dintre românii cu drept de vot.

Tot Legea referendumului stabileşte şi de câte voturi este nevoie pentru un rezultat: 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale.

Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Text în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014)

ART. 1

În România suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. ART. 2 (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme de interes naţional.

ART. 5 

(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Conform legii, referendumul naţional poate fi convocat în 3 situaţii. Pentru modificarea Constituţiei, după ce propunerile au fost aprobate cu voturile a două treimi dintre parlamentari. Pentru demiterea preşedintelui, în cazul unei proceduri de suspendare a acestuia. Şi cele convocate de preşedinte, pentru consultarea poporului în chestiuni de interes naţional.

La alegerile parlamentare din decembrie 2016, numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale a fost de 18.403.044. Plecând de la această bază, înseamnă că referendumul anunţat de preşedinte ar avea nevoie de o prezenţă la urne de 5.520.913 români. Şi o decizie va fi luată cu 4.600.761 voturi.

La alegerile parlamentare de anul trecut, prezenţa a fost de 7.323.368 de alegători (39,49%), înclusiv cei care au votat prin corespondenţă.

În noiembrie 2014, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, prezenţa la vot a fost de 11.719.344 de români, adică 64,10% din numărul celor înscrişi la acea dată pe listele electorale permanente.

Citiţi şi: Ce urmărește Dragnea? Președinte. Anul acesta!

Ce va face Liviu Dragnea mai departe