De ce este posibilă încă o condamnare cu suspendare pentru Liviu Dragnea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, așteaptă un verdict de la magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Două mențiuni importante: 1. este vorba de o decizie în prima instanță, care poate fi contestată la completul de cinci judecători; 2. magistrații pot decide achitarea sau condamnarea, inclusiv cu suspendare.

Condamnarea cu suspendare nu se transformă, automat, într-una cu executare deoarece faptele de care este acuzat liderul PSD - instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual - nu au fost comise după condamnarea definitivă în dosarul Referendumul, ci între 2006 și 2013.

În cazul lui Liviu Dragnea este vorba de un concurs de infracțiuni, iar specialiștii în drept susțin că doar în cazul unei condamnări în dosarul angajărilor fictive de peste 3 ani, după suspendarea pedepsei anterioare (de 2 ani de închisoare cu suspendare) și după aplicarea concursului de infracțiuni, ar putea rezulta o pedeapsă cu executare.

Codul penal, art. 38, Concursul de infracțiuni:

(1) Există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni.

(2) Există concurs formal de infracțiuni când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni.

Codul penal, art. 39, Pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni:

(1) În caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează:

a) când s-au stabilit o pedeapsă cu detențiune pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detențiunii pe viață;

b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

d) când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare și o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;

e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare și mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).

Codul penal, art. 91, Secțiunea „Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere”:

„Condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere

(1) Instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;

d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

(2) Când pedeapsa închisorii este însoțită de pedeapsa amenzii aplicate în condițiile art. 62, amenda se execută chiar dacă executarea pedepsei închisorii a fost suspendată sub supraveghere”.